Acasă › Despre legile de care avem nevoie › Despre legea offshore și resurse

Despre legea offshore și resurse

Amendamentele depuse, respinse și niciodată combătute pe fond.

17 de texte, în ordine cronologică

6 martie 2018

Nu puterii, dar în mod sigur nici “opoziției”! Nu celui care, de obicei, privește cu “atenție și îngrijorare”. Nu “sistemului” preaplin cu servicii și Anticorupți. Nu presei cu gura zemuindă de #rezist și de #josciumaroșie ...

Ne mai pasă nouă... dar noi chiar nu contăm.

http://romanialibera.ro/opinii/cui-ii-mai-pasa-de-romania-713872

Duminica, 04.03.2018, postam pe fb: “Statul român renunță în fața corporațiilor la un atribut al suveranității sale, acela de a legifera și a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă!

Zilele trecute am auzit în câteva rânduri la TV că ambasadorul SUA, Hans Klemm, în plin scandal al abuzurilor DNA și al revocării LCK, a avut discuții la Guvern și cu Liviu Dragnea “pe alte subiecte decât cele ale justiției”. Ciudat, mi-am zis… Dacă nu e politică… e vorba de bani. Întotdeauna! Apoi mi-am amintit că reprezentanți ai concernului OMV au avut o întrevedere cu președintele chiar la începutul anului acesta, prilej cu care Administrația Prezidențială ne informa că “directorul general al OMV a reliefat, totodată, nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal și legislativ, care trebuie să susțină performanțele companiilor și dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil și competitiv. În ceea ce privește parteneriatul dintre OMV-Petrom și Exxon-Mobile pentru exploatarea perimetrului Neptun Deep, acesta continuă să reprezinte un interes major, atât pentru statul român, cât și pentru investitori”. Dar de ce atâta agitație?

Ce-i mai revine României?

Această desfășurare a evenimentelor, oarecum precipitată într-un domeniu atât de puțin volatil, m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva se află în discuție, chiar acum, fără să o știm, cât revine României din resursele ei de hidrocarburi și gaze offshore (în afara țărmului) din Marea Neagră. Sau chiar dacă îi va reveni ceva… Într-un fel, se află în discuție chiar soarta României și a poporului nostru pentru următoarele 5-6 decenii, fiind vorba indirect despre școlile, spitalele și autostrăzile care ar putea fi construite din banii proveniți din impozitarea extragerii resurselor noastre, ale tuturor, atâta vreme cât art. 136 din Constituție prevede că “bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice”.

Răspunsul, la Parlament

Am căutat… Și am găsit. Și asta căutând termenul “offshore” pe portalul Camerei Deputaților și al Senatului României.

Tema zbaterilor este propunerea legislativă L408/2017 - “Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”.

Iar ce am găsit după o scurtă documentare din surse publice, de pe internet, este uluitor. O să abordez mai întâi cronologic evenimentele:

La data de 16 august 2017 pe site-ul Guvernului (http://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/09/Legea-offshore-varianta-draft-circuit-16-august-2017-cu-obs-MFP-art_23-CG.pdf) a apărut propunerea legislativă mai sus amintită, propunere care avea 25 de articole organizate în 5 capitole și o anexă. Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrările la sondele marine, autoritățile competente, diverse proceduri și o lungă serie de dispoziții derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietății private, a mediului și alte asemenea “nimicuri” pe care nimeni nu le bagă de obicei în seamă.

În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o Hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului proiectul de lege amintit, pentru ca în 26 octombrie 2017 să fie înaintat Senatului României proiectul de lege amintit de către secretarul general al Guvernului - Roxana Cezarina Bănică (toate documentele le puteți cerceta la adresa https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L408&an_cls=2017).

Proiect de lege antinațional

Interesant este faptul că proiectul de lege care a ajuns în Parlament are un capitol în plus față de cel publicat pe site-ul Guvernului, capitol intitulat “Prevederi financiar-fiscale”. Și aici e “buba”…

Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă:

La art. 18 se prevede mai întâi că “titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferentă acestor cote și de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va există un strop de petrol și/sau gaz în perimetrul pe care-l exploatează, corporațiile americane și austriece mai sus amintite (Exxon Mobil și OMV), dar și corporația rusească LukOil vor beneficia de nivelul de redevențe și impozite stabilite la nivelul anului 2018, știut fiind că la acest moment avem redevențe și impozite la niveluri infime față de toate țările producătoare de petrol și gaze din UE.

Să luăm redevența la gaze, care în România în anul 2018 este stabilită la nivelul prețului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevență de în medie 7% (între 3,5% și 13,5 calculată la nivelul unui preț neactualizat de 6 ani, respectiv 45,71 lei/Mwh). Asta în condițiile în care, la data la care vorbim, producătorii vând gazul la “prețul pieței”, respectiv cu 89 de lei/Mwh! Or, prețul pieței fiind de două ori mai mare decât cel “de referință”, rezultă că, la această dată, România atinge o redevență situată între 1,75% și 6,75% (în medie 3% din prețul gazelor extrase de la noi - redevență care va scădea procentual neîncetat în același timp cu mai mult decât probabilă creștere a prețului gazelor în viitor pe piața liberă, în timp ce olandezii (cei care nu dau lecții și în acest domeniu din ambasadă, din păcate) iau aproximativ 40%… din extracție! Vreți să estimați prejudiciile statului Rromân? Trebuie să aveți în vedere că cele mai pesimiste estimări arată că doar în perimetrul “Neptun” ar putea fi 84 de miliarde de metri cubi de gaze… din această cantitate de gaze, dacă am fi fost olandezi, am fi primit aproximativ 40%, dar, cum suntem doar români, atingem în medie 3%! E simplu, nu?

Statul cedează totul corporațiilor

Cu alte cuvinte, Statul român renunță în fața corporațiilor la un atribut al suveranității sale, acela de a legifera și a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, știut fiind că la nivelul UE reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru în funcție de necesitatea de resurse a acestora.

Mai mult, la același articol 18 se prevede și că, “începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanței Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (…) nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la petrol perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Această din urmă ordonanță de la care se cere a se face excepție este una dintre puținele măsuri legislative care este de natură a duce un avantaj statului român, ea prevăzând: “(1) Operatorii economici, inclusiv filialele acestora și/sau operatorii economici aparținând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din România pe teritoriul național, în marea teritorială, în zona contiguă și/sau zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozit stabilit în condițiile prezentei ordonanțe. (2) Impozitul prevăzut la alin. (1) este de 60% din veniturile suplimentare, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță, din care se deduc redevențele aferente acestor venituri, precum și investițiile în segmentul upstream”. Cu alte cuvinte, corporațiilor care extrag zăcămintele românești de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în viitor, dar și în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile.

Și cum asta nu ar fi suficient, la art. 19 găsim în propunerea legislativă următorul enunț: “În situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să plătească orice sume percepute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege, aceștia vor fi îndreptățiți la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele suplimentare achitate; creditul fiscal va fi acordat în forma unui drept de restituire la nivelul cheltuielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute în prezentul alineat”!!! Mai pe înțelesul nostru, legea ce urmează a intra în vigoare în lipsa unei reacții publice virulente urmează să producă efecte retroactive, corporațiilor petroliere urmând să li se aplice aceste prevederi fiscale de la începutul activității lor, iar sumele deja plătite cu titlul de impozite devenind “creanțe fiscale cu drept de restituire, în sensul Legii 207/2015”, ceea ce înseamnă că în următorii ani aceste companii nu vor avea nimic de plătit statului român… ba chiar vor putea solicita să li se ramburseze sumele deja plătite cu titlul de impozite în baza unor legi ce erau și sunt în vigoare, dar vor fi devenit lipsite de vlagă în fața coloșilor petrolieri.

Acum, dacă ținem neapărat, putem încerca să calculăm și câte impozite vom avea de “rambursat” corporațiilor dacă vom avea în vedere că producția de gaze offshore a fost de 686.250 mii mc (12,64% din producția totală de gaze a României în acest moment) în primul semestru din 2017, iar producția de țiței offshore a fost de 122.496 tone, în primele șase luni ale anului trecut…

Da… și bătuți, și cu banii luați!

Prezentul proiect de lege a fost adoptat de Senatul României la data de 12 februarie 2018. În această formă…

Va ajunge în curând pe ordinea de zi la Camera Deputaților, cameră decizională. În curând!

Cu o ultimă sforțare de naivitate stau și mă întreb: #corupțiaucide și atunci când beneficiarii sunt corporații și ambasade?

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Pagina textului și comentariile ›

21 septembrie 2019

PSD-ul și Dăncilă - victimele sau complicii lui Iohannis?

La fix o lună după ordinele primite de Klaus Wermer Iohannis de la Trump (știu, corect politic ar fi fost să spun “de la discuțiile purtate de cei doi Președinți la Washington” - numai că nu mai avem timp de străvezii ipocrizii!) pe subiectul “investițiilor americane în energie din România”, iată că guvernul PSD pare să se fi conformat directivelor transmise via Cotroceni și a scos de sub masă un set de modificări la Legea Offshore, modificări pe care nici Tudose la dictarea lui Exxon Mobile nu le-ar fi scris mai bine și mai favorabil pentru exploatatori. Practic, PSD a capitulat pe capitolul #Resurse! Și a cedat tot.

Noua variantă a Legii Offshore este scandaloasă și reprezintă fără doar și poate un veritabil act de trădare națională. Aici nu e niciun dubiu! România va pierde cel puțin 20 miliarde Euro. De fapt, cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea. În zilele care urmează o să reluăm pas cu pas demonstrația cu privire la fiecare articol ce se vrea a fi modificat și vom vedea efectele absolut dezastruoase ale acestor modificări legislative catalogate de viermii din presa cumpărată ca fiind o “Șansă nouă pentru gazele din Marea Neagră”…

Până atunci revin cu aceleași întrebări legitime pe care le-am pus și acum un an în urmă: cui profită această lege și de ce Statul român, statul care ar trebui să ne reprezinte și să ne apere drepturile și interesele noastre cetățenești, reglementează strict în defavoarea sa și a cetățenilor săi și doar în favoarea unor companii străine?

Și, până la urmă, DE CE ȘI CU CE DREPT RENUNȚĂ REPREZENTANȚII ROMÂNIEI LA AVEREA CETĂȚENILOR ROMÂNI - căci noua variantă a Legii Offshore nu face nimic altceva decât să exproprieze de resursele sale poporul român în favoarea exploatatorilor bogățiilor noastre?

Mai mult, prin noua Lege offshore legiuitorul român (?!?) este pe cale să renunțe benevol (?!?) și pentru totdeauna la un atibut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMC, NICIODATĂ!!!

Punerea în scenă a acestei trădări a fost atent regizată. Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că aces sondaj a fost realizat de INSCOP (“întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior - fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…

Căci un lucru e cert: România nu va atinge nimic, absolut nimic din resursele sale atâta vreme cât

“Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;

* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preț, comercializare și/sau vânzare a hidrocarburilor, cu excepția prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;”

Toate cele de mai sus sunt clare ca lumina zilei.

Un singur lucru nu înțeleg încă: cineva din interiorul PSD încearcă asumat să o saboteze pe Viorica Dăncilă chiar acum, înainte de intrarea în campania electorală pentru Prezidențiale? Și dacă da, cine? Căci discuțiile referitoare la locul de muncă al soțului doamnei Dăncilă din cadrul OMV vor reveni imediat în actualitate… iar cu un asemenea subiect oferit adversarilor săi politici (ei înșiși dispuși oricând la asemenea hiclenii), turul II se îndepărtează de candidatul Dăncilă precum speranțele noastre că vom putea beneficia vreodată de ce e al nostru.

Sau poate Viorica Dăncilă a cedat pur și simplu șantajului făcut de Klaus Werner Iohannis și a acceptat termenii capitulării României în fața lui Donald Trump și ai lui Exxon Mobile “discutați” de Președinte acum câteva săptămâni la Washington?

În defintiv, doamna Dăncilă, nici nu îmi pasă dacă sunteți victima unui șantaj sau sunteți complice la trădare… Trădarea rămâne Trădare! Indiferent dacă o săvârșești din proprie inițiativă sau dacă o faci din slăbiciune sau sub șantaj! Iar istoria nu iartă trădătorii!

Vă spun doar că 20 miliarde Euro este un preț mult prea mare pentru un bilet de avion spre Washington!

Post script. Două întrebări nu îmi mai dau pace în acest weekend:

Mai sunt și jurnaliști sau doar cozi de topor în presă din România? Și…

Chiar s-a dus la pușcărie pentru nimic Dragnea?

Vă atașez în cele ce urmează propunerile de modificări ale legii offshore… sau cum abjecția și trădarea pot fi cuprinse și sintetizate în câteva cuvinte:

“Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004

Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

1. La art. 2 alineatul (1), după litera l) se introduc două noi litere, literele m) și n), cu următorul cuprins:

Art.2. - (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

m) regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare vizeaza următoarele:

(i) impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la art. 19;

(ii) bază de calcul a impozitului pe profit aplicabila activităților privind resursele naturale prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi;

(iii) orice impozit, taxă, contribuție inclusiv, dar fără a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, în mod specific sectorului petrolier;

n) modificare a regimului de redevențe și a regimului fiscal – prevăzută la art. 21 cuprinde următoarele:

i) introducerea de noi redevențe, contribuții, taxe și impozite, inclusiv, dar fară a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier. În acest sens, impozitele, taxele și contributiile aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele și contributiile aplicabile unui număr limitat de sectore de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de agenți economici, definiti pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.

ii) majorarea cotelor procentuale de redevența petrolieră sau modificarea pragurilor de producție brută aferente acestor cote, stipulate în fiecare acord petrolier la data intrării în vigoare a prezentei legi sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevențelor petroliere datorate pentru operațiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificările și completările ulterioare la data intrării în vigoare a prezentei legi;

iii) majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele și contribuțiile aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi sectorului petrolier;

iv) introducerea de noi impozite, taxe, contributii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.

2. Art. 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 19. –

(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, exclusiv costurile de transport, inmagazinare și alte costuri logistice și prețul de 100 de lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

b) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

c) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

d) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

e) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

f) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

g) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 60% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

Alineatul (11) se abrogă.

Alineatul (12) se abrogă.

4. Art. 20 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* vor fi exceptati de la prevederile OUG 114/2018 și OUG 19/2019.

Art. 20^2.

Prin derogare de la prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până în 31 decembrie 2021, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, au obligația să oferteze, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în baza unor produse standardizate anuale, trimestriale și lunare și în baza unui calendar prestabilit în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, o cantitate de gaze naturale care nu poate fi mai mare decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 20% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie livrata pe piață angro, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

5. Art. 21 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.21. –

(1) Regimul de redevențe și regimul fiscal specific prevăzute la art.18 și art.19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor.

(2) Cotă procentuală prevăzută la art. 20^2 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.

6. Art. 25 alineatul (1) litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1)

n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 20^2, cu amendă de la 100.000 la 10.000.000 lei.

7. ANEXA nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

ANEXA nr. 2 - Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

În funcție de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:

1. În cazul în care PMPC este între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO- VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC - PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;

ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI – cotă de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [30% - conform art. 19 alin.(3) lit. (a)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;

PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore;

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv este 100 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020;

VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;

IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din România;

VID - valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile

VI – valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;

2. În cazul în care PMPC depășește 115 lei /MWh, ajustat cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO - VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC - PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preț conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 +...+ ISOi

ISOi se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:

CI – cotă de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g);

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu IPC;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare intervalul de preț corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 120 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = ISO - VID = 6,25 – 3,75 = 2, 5 lei

ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,30*15 + 0,35*5 = 6,25 lei

VID = 0,6*ISO = 0,6*6,25 = 3,75 lei

CI1 = 0,30 - cotă de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. a), ajustate anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020;

CI2 = 0,35 - cotă de impozitare (35%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b), ajustate anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020;

VS1 = (115 - 100)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 115 lei/MWh și 100 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020;

VS2 = (120 - 115)*1 = 5 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (120 lei/MWh din exemplul dat) și 115 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului), ajustate anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2020.

Legea Petrolului nr. 238/2004

1. Art. 49 paragraful (4) din Legea 238/2004 se modifică și va avea următorul conținut:

(4) Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare se face pe baza prețurilor de vânzare - cumpărare exclusiv costurile de transport, inmagazinare și alte costuri logistice. În măsura în care petrolul nu face obiectul unei operațiuni de vânzare - cumpărare în luna de producție, calculul contravalorii redevenței petroliere reglementate în prezenta lege se face pe baza unor prețuri de referință stabilite de autoritatea competentă, cu respectarea următoarelor principii:

(a) pentru țiței și condensat, prețurile de referință se vor baza pe prețul țițeiului Brent aferent perioadei de referință pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevența petrolieră, luând în considerare ajustări ale prețului pentru diferențele de calitate între sortimentele de țiței produse în România și țițeiul Brent și pentru costurile de transport pentru sortimentele de țiței produse în România de la punctele de măsurare pentru determinarea producției brute de petrol până la cea mai apropiată piață unde aceste sortimente de țiței pot fi tranzacționate; aceste costuri vor fi definite de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.

(b) pentru gazele naturale, prețul de referință se va baza pe prețul mediu ponderat al tuturor operațiunilor de vânzare - cumpărare pentru vânzarea gazelor naturale raportate la ANRE de către titularii de acorduri petroliere pentru perioadă de referință; din prețul raportat se deduc costurile de transport, înmagazinare și alte costuri definite în metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi, precum și taxa pe valoare adăugată și orice alte taxe, impozite sau contribuții.

(c) pentru cantitățile de petrol utilizate pentru consumul tehnologic al titularilor de acorduri petroliere, inclusiv cantitățile necesare desfășurării activităților asimilate celor de exploatare, prețul de referință va include o reducere față prețul de referință determinat pentru restul de cantități de petrol. Acest factor de reducere va fi definit de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.

Prețurile de referință vor fi stabilite prin ordin emis de președintele autorității competente și vor fi publicate de autoritatea competentă lunar.”

Pagina textului și comentariile ›

16 iunie 2021

Faptul ca Exxon Mobile începe exploatarea pune sub semnul întrebării preluare a acțiunilor Exxon Mobile în exploatarea Neptun Deep, deși la 31 Martie Romgaz a înaintat o ofertă de preluarea a participației ExxonMobil în cadrul perimetrului Neptun Deep.

Și toate acestea în condițiile în care puterea antinațională ne anunța ca “va fi o inițiativă parlamentară a coaliției pentru modificarea Legii Offshire, ministrul energiei Popescu, răspunzând unei întrebări adresate de reprezentantul investitorilor din Marea Neagră, spunând ca “Îmi doresc un consens mai larg decât consensul din coaliție și sunt convins că vom avea colegi în parlament în afara coaliției care vor vota alături de noi modificarea legii. Mai aveți puțintică răbdare”!

#OprițiJaful!

De citit integral:

https://m.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/exxonmobil-a-depus-documentatia-la-apm-constanta-pentru-proiectul-de-la-tuzla-749690.html

Pagina textului și comentariile ›

27 septembrie 2021

#BOICOT!

Suntem în stare de #LEGITIMĂAPĂRARE în fața unui regim fascistoid!

“Certificatul Verde”, și implicit vaccinarea obligatorie, sunt limitele peste care NU mai putem lăsa sa fie trecute de acest guvern trădător și antinațional!!

Trebuie sa ne apărăm în fața statului dictatorial și a multinaționalelor care ne sufocă!

Prin orice mijloace!

Iată ce va propun ca prime măsuri:

1. Începând de luna asta NU MAI PLĂTIM FACTURILE DE UTILITĂȚI!

Nici statul și nici companiile nu ne pot face nimic!

Conform OUG nr. 70/2020, operatorii rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, precum și cei ai sistemelor de apă și canalizare, nu au dreptul să deconecteze sau debranșeze niciun client de la rețele pe durata stării de alertă, aceeași obligație fiind impusă și operatorilor de salubritate.

Ori ne scot din starea de urgență, ori iau măsurile prin care reduc costurile la facturi!

Deși eu propun sa #NuPlătim până când vor renunța și la starea de alertă și la prețurile aberante pentru o țara fin care se extrag gaze și care e mare producătoare de electricitate!

2. În fiecare zi, de la orele 18.00, ÎNCHIDEM COMPLET, PENTRU CEL PUȚIN O ORĂ, CURENTUL ELECTRIC ȘI GAZELE!

Sistemul Național de distribuție va resimțit puternic aceste scăderi bruște de consum… și Sistemul opresiv va trebui sa cedeze!

3. Nu cumpărăm (sau cumpărăm cât mai puțin!) de la marile rețele de magazine!

4. Nu luăm la pachet și nu comandăm acasă prin pandiști, taziști sau alții asemenea de la restaurantele care impun certificatele verzi și care limitează accesul nevaccinaților!

5. Ieșim masiv la proteste!

6. Semnăm pentru #LegeaSuveranității!

7. Nu acceptăm sa fim dezbinați: nu vom intra NICIODATĂ ÎN CONFLICT CU PERSOANE VACCINATE SAU NEVACCINATE ca urmare a alegerii făcute de aceștia!

Avem cu toții un SINGUR DUȘMAN:

STATUL FASCISTOID și DICTATORIAL AL REGIMULUI IOHANNIS!

#OriNoiOriEi!

#PânăLaCapăt!

#JosSegregarea!

#JosDictatura!

Post script:

Mișcarea următoare în situația în care guwernanții “nu înțeleg” mesajul:

Retragerea în numerar a tuturor sumelor de bani pe care Deținem noi nevaccinații prin bănci! Mulți sau putini, toți banii vor trebui retrași!

Oricum sunt deja zvonuri ca în Măcin 6 luni vei mai beneficia de Banking online și accesul la proprii bani doar dacă ai certificat verde, dacă ai fost vaxinat.

Post post script:

#SHARE masiv, va rog!

Pagina textului și comentariile ›

30 septembrie 2021

"Multe dintre nenorocirile care-i lovesc pe români sunt cauzate de modul în care, treptat, din inconștiență sau din rea-voință, dregătorii statului au renunțat, fără să ne întrebe, dar în numele nostru, la suveranitate. Așa se duc pe apa sâmbetei pădurile. Și bogățiile subsolului. Și gazele din Marea Neagră. Și forța de muncă. Singura garanție pe care o putem avea într-o schimbare în bine este recâștigarea suveranității. Acest obiectiv, la propriu chiar, e la mâna voastră. Semnați pentru suveranitate!

Desigur, facem parte din Uniunea Europeană. Dar știm foarte bine că nu suntem tratați ca egali. Ci ca o rudă săracă. Deși suntem printre cele mai bogate state ale Europei. Solidaritatea acestei organizații se află în concurență cu tendința naturală a statelor mai puternice de a profita de slăbiciunea celorlalte state. Pentru a-și atinge obiectivele, țări ca România sunt determinate să renunțe, rând pe rând, la atribute ale suveranității. În numele globalismului. Ca și când globalizarea în sine, un proces care nu mai poate fi oprit, s-ar afla într-o concurență cu dreptul statelor de a se administra și organiza așa cum cred ele de cuviință, desigur, respectând angajamentele și regulile pe care și le-au asumat. Asistăm de fapt, în întreaga Europă, la un jaf deghizat. La jefuirea în proporții încă nemaiîntâlnite a unor state bogate, cum este România.

Acest poces nu ar fi putut există fără complicitatea vinovată a trădătorilor de neam cocoțați în funcții de decizie. Ce altă explicație mai bună poate fi dată? De ce Parlamentul României nu pune stop acestui mecanism infernal, prin care țara este jefuită mai temeinic, mai sistematic și mai nemilos, decât a fost vreodată sub dominația otomană sau habsburgică? De ce președintele ales de către cetățeni, indiferent cum se numește el, nu iese bărbătește cu pieptul înainte, pentru a se opune acestui proces, la capătul căruia o națiune întreagă se predă și moare? De ce reprezentații de vârf ai serviciilor secrete dau toate semnele că lucrează în beneficiul unor puteri, de care ar trebui să ne păzească? Cum se face că, în numai 30 de ani, generația noastră a reușit să părăsească câmpul de luptă, pentru care și-au vărsat sângele strămoșii, lăsându-l în voia sorții sau, mai bine zis, predându-l la cheie celor care nu au alt obiectiv, decât acela de a stoarce, în beneficiul propriu, bogățiile acestui pământ?

Istoria acestei capitulări nu poate fi desigur scrisă în câteva cuvinte. Și este mai complexă decât pare. Nu-i putem acuza pur și simplu pe partenerii noștri europeni că acționează pentru a stoarce de energii această țară, incapabilă să se apere. La rândul lor, statele europene sunt confruntate cu o provocare uriașă. Presiunea din ce în ce mai mare a multinaționalelor, care se substituie treptat și cu succes entităților statale. Acest proces tinde să se generalizeze. Atâta doar că statele puternice din Europa știu să-și apere suveranitatea. Știu să-și protejeze interesele. Știu să le pună frână, atunci când e nevoie, multinaționalelor. Nu este însă și cazul României.

Din toate aceste motive, cărora li se pot adăuga multe altele, utilizând o prevedere constituțională, câteva persoane, printre care mă număr, declanșăm, începând chiar de astăzi, o inițiativă cetățenească la nivel național. Constituția ne permite să facem acest lucru. Să redactăm un proiect de act normativ, să le solicităm semnături compatrioților noștri și să obligăm Parlamentul României să-l dezbată și să-l adopte. Și, firește, am intitulat această inițiativă cetățenească „Legea suveranității”. Este un proiect de act normativ care, dacă va fi adoptat, ne apără pe termen lung de cele mai multe dintre acțiunile de jaf la care este în prezent supusă România. Ne garantează stabilitatea. Trăinicia. Independența. Libertatea de a lua decizii cardinale în interesul nostru. Ne apără și ne protejează bogățiile. Ne permite să le valorificăm în folosul nostru și nu în folosul altora. Semnați această inițiativă cetățenească, obligați astfel Parlamentul să ia legea în dezbatere și să o voteze, puneți presiune pe președintele României prin semnătura voastră pentru a promulga „Legea suveranității”.

Consiliul legisativ a analizat prevederile acestui proiect de act normativ, a constatat că ele respectă spiritul și litera Constituției și i-a dat undă verde, în vederea desfășurării întregului proces, începând cu strângerea de semnături și terminând cu adoptarea noii legi în Parlament. Astăzi, în Monitorul Oficial, au fost publicate documentele primare. În fiecare oraș din România, grupuri de cetățeni care susțin această inițiativă încep chiar de azi să facă apel la voi, pentru a semna în favoarea „Legii suveranității”. Cu cât vom strânge mai repede semnăturile dvs., cu cât vom centraliza mai repede formularele sosite din întreaga țară, cu atât mai rapid vom avea dezbătută, votată și promulgată „Legea suveranității”. Va fi un instrument de care toate partidele și toți cârmuitorii vor fi obligați să țină seama. Un instrument care-i va ține la distanță pe asasinii economici. Și, de ce nu, un instrument cu ajutorul căruia vom putea face diferența, atunci când îi vom alege pe noii conducători, între cei răi și cei buni. Între trădători și patrioți. Semnați și dați undă verde acestei inițiative patriotice."

Articol scris de Sorin Roșca Stănescu ce poate fi citit integral la: http://www.corectnews.com/politics/semna-i-pentru-suveranitate

Pagina textului și comentariile ›

11 mai 2022

Propaganda continua sa spună ca România va beneficia de 60% din gazele extrase…

MINCIUNA!!!! Fake News!!!

În realitate România nu va mai lua nimic după ce #LegeaOffShore va fi modificată!

NIMIC!!!!

#CoalițiaTrădării PSD-PNL-UDMR-USR CEDEAZĂ TOTUL CORPORAȚIILOR EXPLOATATORE!!!

De aceea nimeni nu citează dispozițiile care ne aduc presupusele beneficii’

De aceea nu sunt lăsat sa intru în Senat.

Dovadă a trădării și ticăloșitei este însuși faptul ca Ministrul Energiei Popescu a spus cu gura lui ca modificarea Legii OffShore va elimina de facto suprataxa ce există până azi.

De aceea trebuia respinsă de ieri #LegeaSuveranității!

#TRĂDARE!!!

Dacă presa ar fi presă, ar trebui sa întrebe

Senatorii aceste întrebări simple:

1. De ce ați eliminat de facto suprataxa din Ordonanța 7/2013?

2. De ce ați introdus și gazele de pe uscat în categoria excepțiilor prevăzute pentru gazele offshore?

3. De ce permiteți exploatatorilor sa vândă cui și la ce preț vor în afara țării tot gazul României?

4. De ce dați gratis resursele României?

5. De ce ați eliminat obligativitatea de a fi vândute pe Piață internă 50% din gazele extrase de la noi?

Pagina textului și comentariile ›

17 mai 2022

Amendamentele noastre la #LegeaOffshore prevăd o taxă pentru veniturile suplimentate de cel puțin 30% din valoarea gazelor extrase din România, vânzarea acestora în proporție de 90% pe Piață internă, sancțiuni pentru încălcarea acestor dispoziții de până la 30% din cifra de afaceri a corporațiilor exploatatoare și deducerea a maxim 30% din investiții pe an.

În plus, gazele de pe teritoriul României (onshore) nu vot mai fi extrase în baza reglementărilor valabile pentru exploatările offshore, chiar dacă sunt la adâncimi mai mari de 3.000m.

Nu în ultimul rând, Investiţiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

#Luptăm #PentruRomânia!

#PânăLaCapăt!

Oare #CoalițiaTrădării PSD-PNL-UDMR-USR-Minorități va fi de acord cu aceste amendamente?

Dacă nu, DE CE NU?

Așteptăm răspunsuri concrete și la obiect de la Ciucă, Ciolacu, Kelemen, Pambuccian!

#NuMaiTrădați!

#GazeleRomânieiRomânilor!!!

Caută postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor, iar această însemnare nu are fotografie din care adresa să poată fi refăcută. Butonul de mai sus deschide direct căutarea după o frază din text, pe pagina autorului.

Pagina textului și comentariile ›

18 mai 2022

Aveți aici înregistrarea ședinței de la Camera Deputaților în care a fost săvârșit unul dintre cele mai samavolnice acte de trădare la adresa poporului român, și anume votarea unei rușinoase și păgubitoare legi - #LegeaOffShore și respingerea tuturor amendamentelor noastre care ar fi făcut ca resursele României sa fie exploatate și în folosul românilor.

Veți vedea cum #CoalițiaTrădării - PSD-PNL-UDMR-USR a dat gazul României corporațiilor exploatatoare și cum a refuzat românilor dreptul lor la demnitate și prosperitate, cum a votat majoritatea parlamentarilor împotriva intereselor noastre legitime.

Mâine voi reveni cu explicații cu privire la numitorul comun, instituția care a coordonat votul și a dus la respingerea în doar o săptămână a două legi esențiale pentru poporul român: #LegeaSuveranității și amendamentele noastre la #LegeaOffShore.

Merită privit spectacolul trădării până la capăt.

Merită să vă aduceți aminte unul dintre cele mai rușinoase momente din istoria României.

#NuUitați! Și

#NuIertați!

Pagina textului și comentariile ›

20 mai 2022

Am tot auzit în ultima vreme din gurile propagandei spunându-se că Rusia nu este o țară care are un serviciu de securitate ci este un serviciu de securitate care are o țară. Nu știu. Așa o fi.

Ce știu cu siguranță este că această aserțiune este 100% valabilă pentru România: nu România are servicii de securitate ci Sistemul, serviciile de securitate au o țară numită încă de drept România, de facto numită Securistan.

De ani încoace Sistemul a pătruns până în cele mai nebănuite și surprinzătoare cotloane ale societății, în așa fel încât nici secretară sau femeie de serviciu nu reușeai să intri dacă nu aveai măcar o „recomandare” înstelată dacă nu niște „studii” post-universitare acolo unde trebuie, adică fie la Colegiul Național de Apărare București, la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul (Școala SRI), sau la Institutul Diplomatic Român (Școala SIE).

Am un prieten (nu-i voi da numele), un domn inteligent și foarte școlit, care prezenta toate argumentele pentru a deveni un exponent al puterii dar care nu a ajuns în aceasst poziție tocmai pentru că era prea inteligent și liber, care mi-a mărturisit cum se fac selecțiile și în ce constă școala. Cum și de unde trebuie să vină recomandările și cum trebuie practic să „săruți inelul” (la figurat, ca în mafie) Directorului Colegiului, depunând și un fel de jurământ de credință. Cum și ce cursuri faci, despre ecranul imens din sediul Minitsreului de Interne pe care vezi totul, orice din România, în timp real… și asta de acum mulți ani.

Doar așa se ajunge în sferele puterii… dar nu numai!

Totul s-a întins ca un cancer, ca o cangrenă, în toate domeniile, în justiție, în economie, în societatea civilă, în cultură chiar, dar mai ales în domeniul politic.

Indiferent de orientarea pe care o declara, că-i de așa zisă stânga sau de așa zisă dreapta, omul politic român gândește și acționează întotdeauna „cuminte” și „corect politic”… ca și cum ar primi ordine sau ar fi trecut anterior printr-un dresaj. Și asta pentru simplul motiv că majoritatea „politicienilor” au trecut în prealabil pe la una dintre cele două instituții mai sus amintite: Colegiul Național de Apărare București, la Institutul Diplomatic Român sau la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul, asta dacă nu erau deja gradați sub acoperire, moment în care studiile de dresaj și reeducare nu mai sunt necesare. Premianții, cei puțini aleși, ca Marcel Ciolacu, fac parte desigur și din Grupului PRO-America din cadrul Parlamentului.

Odată intrat în Parlament, „politicianul” sistemist, indiferent dacă era din „opoziție” sau de la „putere”, în anumite proiecte de lege „cheie” și de „interes național” vota „în mod spontan” „corect politic”, ca la o comandă, astfel că devenea derutant să vezi unanimități de facto la vot putere-opoziție în proiecte de Legi controversate și întotdeauna liberticide, așa cum s-a întâmplat cu Legea 55/2020 (privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19)… vă aduceți aminte, da?

Devenise atât de derutant până a devenit evident că Sitemul, că securitatea controlează în totalitate Parlamentul.

A fost momentul în care joacă de-a puterea-opoziția a luat sfârșit… A fost momentul în care Sistemul a spus „Statul suntem noi” și a instituit majoritatea de peste 90% din actualul Parlament, majoritate pe care am numit-o #CoalițiaTrădării PSD-PNL-UDMR-USR. Probabil că era mai corect să o numesc #CoalițiaSRI… oricum, tot aia e!

Ceea ce s-a întâmplat știm deja: Legi odioase au trecut fără discuții, cum a fost legea Bigbrother - Lege Big Brother inițiată de Tanczos Barna, același individ din aceeași formațiune susținută de Budapesta, unde sunt premiați teroriștii de pe teritoriul României - criticată prudent și parțial, cu teamă, de către CCR pe cale să sucombe și ea sub asaltul Sistemului, iar doar în ultima săptămână am văzut cum #LegeaOffShore a fost modificată strict și doar în favoarea corporațiilor străine exploatare, cum a fost instituită oficial cenzura în internet și cum singurul proiect de lege venit direct din societate, de la cei neșcoliți de Sistem, #LegeaSuveranității, a fost respins și batjocorit de oamenii sistemului.

Lucrurile erau și sunt previzibile. Înaintea votului fiecărei legi esențiale, în presa MSM înregimentată (la propriu), apar opinologii, „specialiștii”, „formatorii de opinie” și prompteristele care anunță și ne „bine-vestesc” invariabila corectă alegere a Parlamentului SRI.

Atunci când nu e nevoie ca „bună-vestirea” să vină chiar din ziarele oficiale ale SRI, ca ordinul să fie bine înțeles, așa cum a fost cu un articol explicit ce a apărut cu câteva zile înaintea votului pe #LegeaOffShore (iată dovada - https://intelligence.sri.ro/marea-neagra-o-sansa-pentru-securitatea-energetica-uniunii-europene/).

Este motivul pentru care reacția societății civile de a veni cu propriile proiecte de legi și/sau amendamente la legile propuse de sistem este normală și legitimă. Atât de normală și legitimă încât mi-e teamă ca Sistemul să nu uneltească deja ceva pentru amuțirea celor care preiau proiectele de pe stradă și le vâră pe „ușa din dos” într-un Parlament devenit complet surd și orb la voința cetățeanului.

Riscurile sunt asumate, evident. Însă riscul cel mai mare nu este dispariția câtorva oameni (prea puțini din păcate) ci destructurarea ultimei legături dintre popor și Parlamentul SRI.

Există vreo soluție pentru viitor?

Nu știu. Probabil doar eliminarea din viitorul Parlament a tuturor parlamentarilor din #CoalițiaTrădării, din #CoalițiaSRI.

Există și o metodă simplă de a face selecția individuală a fiecărui membru al viitorului Parlament: eliminarea oamenilor Sistemului! Ne acceptarea în viitorul Parlament a absolvenților „școlilor” de corecție și dresaj ale sistemului Colegiul Național de Apărare București și/sau Academia Națională de Informații Mihai Viteazul, instituții care oferă „studii universitare de master pentru promovarea culturii de securitate în societatea civilă” așa cum citim de site-ul https://www.animv.ro/admitere-3/, căci „societatea civilă sau nouă clasă politică avea nevoie de educație pentru a avea acces la un domeniu care, până atunci, le fusese interzis a-l studia, discuta și înțelege” (https://cnap.unap.ro/index.php/ro/).

Interesant e că „La cursurile Colegiului Național de Apărare se pot înscrie personalități civile și militare, absolvenți ai institutelor de învățământ superior civil sau militar, care ocupă sau pot ocupa, în perspectivă, funcții de conducere și decizie în domeniile politicii de securitate și apărare națională”, condiția pentru admitere și înscriere fiind „nominalizare din partea instituției tutelare pentru participare la cursuri;” (https://cnap.unap.ro/index.php/ro/conditiile-de-inscriere).

Întrebarea firească care vine la citirea acestei condiții eliminatorii de înscriere (da, Dvs., de pe stradă nu vă puteți înscrie fără „nominalizare”) este CE INSTITUȚIE TUTRELARĂ L-A NOMINALIZAT PE… CIOLACU, cel care a făcut cursuri de Perfecționare în domeniul securității și apărării naționale ”Securitate și buna guvernare” în perioada 2008-2009? Sau pe MIHAI TUDOSE,abslovent al unui Curs postuniversitar în domeniul securității naționale, Colegiul Superior de Securitate Națională, Serviciul Român de Informații. Sau pe SORIN GRINDEANU, și el absolvent al unui Curs de perfecționare având ca temă „Securitate, diplomație și politică externă” la Institutul Diplomatic Român. Sau pe oricare dintre mulții parlamentari și înalți funcționari care au trecut prin școlile sistemului, condiție sine qua non de accedere în pozițiile deținute.

Problema majoră nu e nici măcar că Sistemul, că Securitatea a împânzit la toate nivelurile societatea românească. Ca niciodată până acum!

Problema vitală pentru România este că Sistemul, Securitatea are o acțiune consecvent anti-națională și liberticidă, așa cum s-a văzut și în ultimele inițiative legislative sistemiste adoptate de Parlamentul SRI.

Problema vitală pentru noi ca ființe umane libere și cetățeni este că Sistemul acționează direct împotriva intereselor fiecăruia dintre noi, dincolo de orice discuții despre principii și valori.

Am ajuns deja în punctul în care e care pe care: #OriNoiOriEi!

Pagina textului și comentariile ›

27 iunie 2022

Prețul gazelor și al combustibililor crește de la o zi la alta. Uluitor. Dureros pentru fiecare cetățean în parte.

Prețurile la beneficiarul final au ajuns la maxime istorice deși prețul la bursă nu a depășit maximele de pe bursă stabilite la 1 Aprilie 2011 (125,89 Dolari/baril petrol crud) sau la 1 mai 2008 (127,78 Dolari/baril petrol crud). De fapt azi, când la pompe avem prețuri la niveluri record istorice, barilul de petrol crud se tranzacționează la bursă cu mai puțin de 113 Dolari/baril petrol crud. Or, dacă mai punem la socoteală și devalorizarea naturală a dolarului ca urmare a erodării inflaționiste firești (de cel puțin 2% pe an!), ajungem la concluzia că prețul pe barilul de petrol este mult mai mic azi pe bursă decât era acum 11 sau 14 ani, atunci când plăteam maxim 6 lei pe litrul de benzină.

Atunci de unde creșterile astea de prețuri?

Căci, în mod evident, creșterea explozivă a prețurilor „la pompă” nu este cauzată de lipsa produselor de pe piață, căci asta ar fi avut ca rezultat creșterea prețului pe bursă. Ceea ce nu se întâmplă, decât în prea mică măsură.

Cu alte cuvinte, „criza energetică” nu este cauzată (doar) de război și de Puțin… Nicidecum. Sau în prea mică măsură.

Creșterea prețului la pompă și la gaze este fie indusă, și deci artificială, ca politică de stat - vezi „politicile verzi” și „decarbonificarea”, fie este rezultatul unui comportament uman mai nociv chiar decât poluarea însăși: LĂCOMIA!

Așa cum v-am obișnuit și pe Dvs, prietenii mei, dar cum i-am obișnuit și pe guvernanții României, voi veni cu o soluție - foaie de turnesol: o modificare legislativă - modificarea Codului Fiscal. Pe care o lansez în discuția dvs. dar și a „Think Tank”-ului Grupul de Inițiativă pentru Națiune născut odată cu trimiterea în Parlament a Legii Suveranității.

Această inițiativă legislativă, odată dezbătută și perfecționată, sper, de fapt sunt sigur, că va fi preluată și depusă în Parlament de prietenul nostru, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă las mai jos două variante posibile ale unui articol ce va completa Codul Fiscal cu norme și cote de impozitare speciale pentru „contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora”, variante supuse spre atenția și dezbaterea Dvs.

„Lege pentru modificarea codului fiscal în vederea impozitării speciale a contribuabililor care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora

Articol unic: După articolul 18 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal se introduce articolul 18 indice 1 cu următorul cuprins:

„ART. 18 indice 1 - Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora

Cotă de Impozit pe profit datorat de contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, pentru activitățile prevăzute în acest articol, este de 90% din profitul care depășește 10% din cifra de afaceri din anul fiscal, impozit care se adaugă celui prevăzut la articolul 17.

Contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, pentru activitățile prevăzute în acest articol, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat veniturilor înregistrate.”

Prima variantă este o supraimpozitare a profiturilor ce depășesc 10% din cifra de afaceri, impozitare ce ar avea scopul descurajării lăcomiei și a speculațiilor/speculei pe marginea prețurilor combustibililor și a gazelor. Are dezavantajul însă că poate fi ocolită prin „optimizări fiscale”…

Motiv pentru care înclin să cred că a doua variantă, cea cu un impozitul de venit, direct, fără posibilități de deduceri și optimizări ar fi mai oportună.

Aștept comentariile și propunerile Dvs și ale tuturor „fiscaliștilor” dispuși să dea o mână de ajutor… poporului român.

#FapteNuVorbe!

#PentruNațiune!

#PânăLaCapăt!

Pagina textului și comentariile ›

17 iulie 2022

Presa se trezește și spune ce spun de luni de zile: #LegeaOffshore este un act de trădare.

Când o spuneam explicit (e drept și SRS a tras unele semnale de alarmă), eram considerat putinist.

Când am reușit sa trimit în Parlament un set de amendamente care ar fi făcut din Legea offshore o lege în interes Național, NIMENI, absolut NIMENI din presă nu le-a susținut. Nici măcar nu le-a amintit. Probabil pentru ca au venit de la mine, un “putinist”.

Când am ieșit în fața Parlamentului sa strigăm #ResurseleRomâneștiRomâniei și sa cer adoptarea amendamentelor pe care le-am scris în interesul românilor și erau supuse la vot atunci în Parlament… am fost doar 30 de persoane… maximum! Pe nimeni nu interesa protestul organizat de un “putinist”, desigur!

Parlamentul a respins toate amendamentele mele la Legea Offshore, fiind etichetate ca fiind… “putiniste”, evident.

Acum, la doar vreo două luni mai târziu, presa începe sa se trezească. Sa spună ca am fost Trădați de guvernul celor din #CoalițiaTrădarii: PSD, PNL, UDMR, USR.

Târziu. Prea târziu… România și-a cedat deja gazele din Marea Neagră… pe NIMIC.

PENTRU TOTDEAUNA! GRATIS!

Lamentările a posteriori sunt inutile. Chiar jalnice. Eram convins ca așa se va întâmpla: atunci când “presa” putea împiedica această trădare, a tăcut mâlc. Subiectul nici nu a existat. Doar propaganda latră ca ce bine face guvernul ca “deblochează exploatarea gazelor din Marea Neagră”. A de blocat-o… și gazele noastre au devenit ale lor, ale exploatatorilor de la corporațiile străine.

Rămân impacat ca, în ceea ce mă privește, chiar am făcut tof ce am putut pentru a împiedica acest act de trădare naționala.

E o consolare care însă nu m-ajuta la nimic, fiindcă nici nu ne va aduce cald în case și nici bani în buzunare.

Iată ce spune SRS, și are dreptate:

“Legea Offshore, așa cum este concepută, promulgată și de acum, aplicată, transferă practic întreaga cantitate de gaze unor companii străine, care, așa cum a demonstrat Floriana Jucan, pot vinde altor companii aceste gaze, de unde noi, pentru a beneficia de ele, le vom cumpăra pur și simplu la prețul de pe piața liberă.”

Încă nu va interesează… clar, e cald, f cald afara! Stați sa vină frigul… și sa VI se golească buzunarele.

Atunci veți înțelege mulți altfel aceste rânduri.

Post script: aveți aici postarea mea din 18 mai, atunci când Parlamentul a respins amendamentele propuse de mine:

https://www.facebook.com/1645845977/posts/10218975184484340/?d=n

Pagina textului și comentariile ›

30 septembrie 2022

A apărut mai ieri Rareș Bogdan care ne spunea cum că gazul din Marea Neagră extras de Blaxi Oil and Gaz este a fost contractat de grupul Engie și este în totalitate exportat, scos din România. Și că ar trebui aplicată nu știu ce lege foarte clară care spune că statul are prioritatea de a achiziționa gazul extras de la noi „și doar dacă statul român refuză gazul respectiv atunci se intră pe piața internațională.”

Doar că această lege nu există, și aceste norme au fost excluse din Legea Offshore nr. 256 din 12 noiembrie 2018. Vă aduceți aminte, e acea lege pe marginea căreia am făcut scandal încă din 2018, iar anul acesta eu, Dan Chitic, am depus un set de amendamente în Parlament, amendamente toate în favoarea statului și cetățeanului român respinse incoprore de către Parlament.

Mai mult, atunci când în Parlament au fost introduse modificările criminale la Legea Offshore făcute de Ciucă - Ciolacu - Hunor - Pambuccian, pentru a îndulci pastila amară a trădării, șefii la #CoalițiaTrădării au introdus un alineat care permitea României să beneficieze prioritar de resursele sale în caz de „CRIZĂ ENERGETICĂ”. Acea propunere sună așa: „Prin derogare de la aliniatul (1) și/sau (2), Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situație de criză energetică și/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective.” Ar fi trebuit să fie alineatul 3 al articolului 20 din Lege.

Doar că… acel alineat nu trecut de Parlament. Așa, și ultima posibilitate ca cetățeanul român să beneficieze de gazul românesc a dispărut! Chiar și noțiunea de „criză energetică” a dispărut din forma votată de Parlament.

Știau ei, trădătorii, de ce!!!

Cât despre „prioritatea” Statului român de a achiziționa resursele de gaz ale României, această pur și simplu NU EXISTĂ în #LegeaOffshore, așa cum a fost modificată anul ăsta de majoritatea parlamentară trădătoare!!! În fapt, singurele mențiuni referitoare la statul român în Legea Offshore sunt cele în care statul român se obligă să facă gratuit, să scutească de la plata taxelor și redevințelor și eventual să despăgubească exploatatorii multinaționali. Atât!

De aceea, îl provoc pe domnul Rareș Bogdan să ne citeze și să ne indice care sunt dispozițiile legale care dau prioritate achiziționării gazului românesc de către statul român. Această provocare o fac oricărui membru al guvernului și al majorității trădătoare care a votat această Lege Offshore, o lege rușinoasă prin care am cedat complet și pentru totdeauna gazele din Marea Neagră exploatatorilor străini.

Singura soluție pe care noi, cei din #CoalițiaPentruNațiune o vedem în această situație de reală criză energetică este modificarea Legii Offshore în regim de urgență, modificare care, în interesul cetățeanului și statului român vor trebui să conțină propunerile noastre de amendamente respinse pe repede înainte de parlamentarii coaliției trădării.

În caz contrar, ipocrizia unor propagandisti nu va putea ascunde trădarea în formă continuată de care se face vinovată #CoalițiaTrădării care guvernează în acest moment România!

Oricum, atunci când vă uitați în facturi și vedeți prețurile exorbitante pe care le plătiți pentru frigul din case, să știți cine e de vină: nu, nu Putin (căci noi puteam fi în proporție de peste 90% independenți față de gazul rusesc), ci trădătorii care ne conduc și care au cedat pe nimic gazele și resursele care vă aparțin!

De aceea și noi cei din Coaliția pentru Națiune vom fi în stradă pe 2 Octombrie!

Să #RedămRomâniaRomânilor!

Pagina textului și comentariile ›

24 octombrie 2022

În așteptarea atacului NATO asupra trupelor rusești din Ucraina declanșat din România, fapt care ne va pune automat pe harta țintelor nucleare,

va propun să facem o Retrospectivă a marilor reușite asupra poporului român le lui Iohannis și a celor din #CoalițiaTrădării PSD-PNL-UDMR-USR în ultimii 2 ani:

- ne-au băgat în pușcărie la domiciliu, ne-au terorizat, ne-au ținut copiii departe de școala și ne-au sărăcit în temeiul Legii 55/2020, adoptată de ei în unanimitate;

- ne-au vaniccat forțat făcându-ne potențiali subiecți ai plecării subite;

- ne-au luat banii, 1 miliard euro, pentru a plăti 120 milioane de vaniccuri;

- ne-au respins singura lege scrisă de noi, poporul, #LegeaSuveranității;

- ne-au dat gratis gazele din Marea Neagră străinilor modificând #LegeaOffShore;

- ne-au refuzat dreptul la dreptate, reintroducând Securitatea în justiție și abrogand de facto Constituția atunci când au adoptat #LegilePredoiu…

Acum așteptăm sa fim târâți într-un război care nu e al nostru și care ne poate fi fatal…

Așteptăm…

La atâta fatalism și defetism, la atâta lașitate și comoditate… poate merităm tot ce ni se întâmplă așteptând.

Sa băgăm o manea și un mic… măcar sa fim feri-feri-feri-fericiți când o veni ce așteptăm sa vină!

Pagina textului și comentariile ›

21 decembrie 2022

Chiar și discuțiile pe marginea Proiectului #ConstituțiaSuveranității sperie rău #SistemulSecuristic din România!

De ce? Iată o explicație sintetică în cinci citate:

„Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman, degradant sau experimental.” modificare propusă pentru art. 22 al. 2.

„ Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații naționali sau europeni, membrii activi ai armatei, ai serviciilor de informații, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Aceste categoriile profesionale nu pot face parte din partide politice și nu pot deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții” modificare propusă pentru art. 40 l. 3.

„ Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” modificare propusă pentru art. 48 al. 1, plagiată asumat după proiecte Coaliției pentru Familie.

„(3) Funcțiile publice numite, sau funcțiile și calitățile pentru care se realizează desemnare directă, pentru care nu se organizează concurs, pot fi ocupate pentru un mandat de maxim 4 ani care poate fi reînnoit o singură dată, dacă nu este prevăzut o altă durată a mandatului sau a numărului de mandate prin prezenta Constituție.” modificare propusă pentru art. 116 al. 2.

„(4) Serviciile de informații și cele asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, în condițiile legii. Organizarea de activități militare sau paramilitare în afară unei autorități statale este interzisă.

(5) Pe timp de pace, pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai cu acordul prealabil al Parlamentului și în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.” modificări propuse pentr art. 118 al. 4 ai. 4.

„Redevențele datorate pentru contractele de concesiune se vor actualiza la nivelul prețurilor practicate în Uniunea Europeană din cinci în cinci ani.” completare propusă pentru art. 136 al. 4.

Și motivele sunt mult mai multe, veți vedea…

Dar fie numai astea ar fi fost suficiente să declanșeze valul de atacuri la persoană împotriva inițiatorului sau instigarea unor idioți utili să iasă să spună pe „rețele” că „dacă revizuim constituția dăm posibilitate ungurilor să ne ia Ardealul!” - asta pe modelul „dacă votați la referendumul pentru familie scapă Dragnea!” - toate astea deși art. 152 din Constituție „Limitele revizuirii” prevede expres că:

„(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.”

Dar ce contează… „dacă revizuim Constituția, pierdem Transilvania și ne pierdem și drepturile pe care le avem”, spun în cor trâmbițele sistemului. „Uite ce bună a fost Constituția… ne-a salvat în pandemie!” spun alții… Da, a fost atât de bună că am fost închiși în case 2 ani pentru o răceală și am fost forțați să ne injectăm cu seruri experimentale de murim acum pe capete. Dar… „a fost bună Constituția, ne-a salvat!” De salvat au salvat pe cei care s-au vrut salvați o mână de oameni, nu Constituția…

În fine, mai e și categoria de idioți utili care spun „acum nu e momentul!”… zău, dar când? După ce vom alege Președintele propus șui îngăduit de Sistem cinci ani? Nu mai bine stăm cu sluga sistemului în „capul statului” 4 ani… poate vom avea mai mult noroc la următorul! Căci DA, #ConstituțiaSuveranității prevede expres și scurtarea mandatului Președintelui:

„„(1) Mandatul Președintelui României este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.” Modificare propusă pentru alineatul 1 al art. 83.

Vedeți, astea sunt doar o parte din motive pentru care Sistemul nu ar fi vrut niciodată să se discute despre #RevizuireaConstituției, nu acum și nu despre o #Revizuire făcută de societatea (cu adevărat) civilă!

Nu-i nimic! Noi vom discuta. Și o vom face aplicat, articol cu articol începând cu 9 Ianuarie 2023. Până atunci vă invit să citiți în extenso modificările aduse Constituției la https://t.me/DanMVChiticNecenzurat/1880.

#PentruNațiune

#RedămRomâniaRomânilor:

#UltimaSoluțieONouăConstituție!

Pagina textului și comentariile ›

27 martie 2023

V-ați opus și ați criticat “privatizările” antinaționale ale Guvernului Năstase.

Ca și noi!

Ați protestat și ați fost împotriva dictaturii băsisto-kovesisto-coldiste!

Noi am fost printre cei mai virulenți!

V-ați opus binomului DNA-SRI și abuzurilor “anticorupților”?

Am fost împreună! Pe stradă și în Instanțe!

Ați spus NU Legii OffShore?

Noi am fost primii!

Nu l-ați votat pe Iohannis și clica lui globalisto-progresistă?

Nici noi!

V-ați opus minciunii și dictaturii plandemico-vacciniste?

Am fost în strada cu voi și pentru voi!

Sunteți pentru Pace și împotriva oricărei implicări a României în Războiul din Ucraina?

Suntem iar pe aceeași parte a baricadei.

Va opuneți ferm digitalizării, inteligenței artificiale și controlului total asupra cetățeanului?

Am fost și de data asta împreuna încă de la început!

De zeci de ani suntem împreuna: gândim, simțim și acționăm la fel!

#PentruNațiune!

Și pentru ca trebuia sa fie un loc unde sa ne strângem toți cei ca noi, a apărut #CoalițiaPentruNațiune!

Doar cu noi, cu cei din #CoalițiaPentruNațiune, ați fost #MereuÎmpreună!

A venit vremea sa ne strângem la un loc și sa Candidăm pentru Națiune.

#Împreună!

Noi avem programe și soluții legislative, nu doar sloganuri! Proiecte precum #LegeaSuveranității, #LegeaSolidarității, modificările la #LegeaOffShore sau #ConstituțiaSuveranității sunt dovada ca #Știm și că #Putem!

Împreună #PutemGuverna #PentruNațiune!

De aceea va Invit și va rog să

#CandidațiPentruNațiune!

#Acum!

Da! Chiar Dvs! Sau orice persoană pe care Dvs. o considerați demnă să vă reprezinte.

#aVenitVremea! A venit Vremea implicării și a responsabilizării fiecăruia dintre #Noi!

Intrați pe https://coalitiapentrunatiune.ro/candidațipentrunațiune/ și depuneți candidatura Dvs sau a persoanei care vreți să vă reprezinte!

#ÎmpreunăScriemIstorie!

Doar așa putem să

#RedămRomâniaRomânilor!

Pagina textului și comentariile ›

8 februarie 2025

Călin Georgescu a vorbit azi despre impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor (în fapt, a singurelor mari afaceri din România!), ca singură modalitate de a stopa evaziunea fiscală, pardon - "optimizarea fiscală", a marilor companii ce fac profit în România dar îl externalizează sub forma unor cheltuieli fictive.

E bine! Ca de obicei, gândim la fel, simțim la fel!

De fapt, încă din 2023 am scris un proiect de lege în acest sens - LEGEA SOLIDARITĂȚII - unii își aduc aminte cred despre acest proiect despre care am vorbit mult atunci, proiect pe care l-am pus la dispoziția Dianei Șoșoacă dar și a celor de la AUR... nimeni nu a vrut însă să ducă LEGEA SOLIDARITĂȚII până în plen insă.

De ce? Vă las pe voi să găsiți răspuns la această întrebare!

Sper că după ce CG va ajunge la Cotroceni, acest proiect de lege va ajunge în Parlament... și că va fi adoptat de Parlament, vreau să cred că va deveni LEGE!

Vă las mai jos textul integral (și link către varianta pdf a propunerii legislative: https://t.me/DanMVChiticNecenzurat/3246) al LEGII SOLIDARITĂȚII pe care îl pun la dispoziția oricărui parlamentar interesat să îl ducă până în plen:

"LEGEA SOLIDARITĂȚII NAȚIONALE -

LEGEA IMPOZITĂRII MARILOR AFACERI ȘI AVERI

PROIECT LEGISLATIV DE MODIFICARE

A CODULUI FISCAL

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și

A LEGII nr. 256 din 12 noiembrie 2018

privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

Plecând de la principiul constituțional conform căruia România este un stat social (Articolul 1 al. 3 din Constituție) construit pe solidaritatea cetățenilor săi (Articolul 4 al. 1 din Constituție),

ținând cont de necesitatea simplificării și eficientizării colectării taxelor și impozitelor, fapt de natură să crească predictibilitatea dar și competitivitatea în economie,

având în vedere necesitatea încurajării natalității dar și a creșterii gradului de protecție socială ce poate fi acordat indirect de către stat prin intermediul membrilor de familie,

dar și de necesitatea încurajării muncii și a scăderii ponderii ajutoarelor sociale,

Se adoptă prezenta:

I. modificare a Legii 227/2015 privind Codul Fiscal:

1. După articolul 18 se introduc articolele 181 și 182 cu următorul cuprins:

„ART. 181 Regimul special pentru contribuabilii care realizează venituri anuale de peste 10.000.000 Euro

1. Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 10.000.000 euro sunt obligați la plata plata impozitului în cotă de 1% aplicat veniturilor înregistrate. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

2. Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 100.000.000 euro sunt obligați la plata plata impozitului în cotă de 2% aplicat veniturilor înregistrate. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

3. Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 1.000.000.000 euro sunt obligați la plata plata impozitului în cotă de 3% aplicat veniturilor înregistrate. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

ART. 182 - Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora

„Contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora și au venituri anuale mai mari de 10.000.000 euro, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere pentru activitățile prevăzute în acest articol, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat veniturilor înregistrate.”

2. Art. 101 alineat 2 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii și respectiv a unei cote de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășeste 11 salarii minime brute pe țară.”

3. TITLUL X se introduce TITLUL X1 care va avea titulatura de „IMPOZITUL PE MARILE AVERI” și va avea următorul cuprins:

„Articolul 5001 Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro sunt obligați la plata unui impozit de solidaritate în valoare 1%pe an din valoarea totală a averii.

Articolul 5002 Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 100.000.000 Euro sunt obligați la plata unui impozit de solidaritate în valoare 2% pe an din valoarea totală a averii.

Articolul 5003 Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 1.000.000.000 Euro sunt obligați la plata unui impozit de solidaritate în valoare 3% pe an din valoarea totală a averii.

Articolul 5004 Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile și câștigurile.

Articolul 5005 1.) Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare, imobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro sunt obligați să întocmească anual o declarație de avere; declarația anuală de avere aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

(2) Declarațiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1."

4. Articolul 77 alineatul 2 paragraful 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare cuprinse între 3.600 lei și 20.000 lei, deducerea personală se acordă astfel:

(i) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere - 20% din impozitul pe venit datorat;

(ii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere - 30% din impozitul pe venit datorat;

(iii) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere - 40 % din impozitul pe venit datorat;

(iv) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere - 50% din impozitul pe venit datorat.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 20.000 lei nu se acordă deducerea personală.”

II. modificare a LEGII nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

Articolul 1 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

“(1) Prezenta lege stabilește unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și de abandonare, precum și a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operațiunilor petroliere, desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.

(2) În situația în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operațiunile petroliere desfășurate cu privire la perimetrele petroliere offshore. “

La articolul 2 se abrogă literele m), n), o) p) și r).

Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 18. – Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza legilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. “

La articolul 19, după alineatul 11 se introduce alineatul (12):

“(12) Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.”

Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

50% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor din programele de lucrări realizate și aprobate de către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, aprobate de către ANRM și înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(11) Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri.”

Articolul 20 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

“Art. 20. – Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 90% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE, astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător.”

Articolul 21 se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

“Art. 21. – Cotă procentuală prevăzută la art. 20 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.”

La Articolul 25 după litera m) se Adaugă lit, n cu următorul cuprins:

“n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 19 și 20 se sancționează cu amendă corespunzând cu 30% din cifra de afaceri din anul în care s-a constatat abaterea.”

Articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 33. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore nu se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.”

Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 34. – În vederea aplicării prevederilor art. 18, 19 și 21, ANRM și titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore concesionate la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Anexa nr. 1

DECLARAȚIE DE AVERE

Subsemnatul/Subsemnata, ____________________________________ , CNP ____________, legitimat cu CI/Pașaport seria __________ nr _______________, cu domiciliul în ________ _______________________________________________________________________________, având cetățenie română și ____________________ (dacă e cazul)

cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații și ale art. 9 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală,

declar pe proprie răspundere că împreună cu familia dețin o avere pe care o estimez la valoarea de _______________________________________, din care fac parte următoarele:

I. Bunuri imobile

1. Terenuri

NOTĂ: Se vor declara inclusiv cele aflate în alte țări.

* Categoriile indicate sunt: (1) agricol; (2) forestier; (3) intravilan; (4) luciu de apă; (5) alte categorii de terenuri extravilane, dacă se află în circuitul civil.

*2) La "Titular" se menționează, în cazul bunurilor proprii, numele proprietarului (titularul, soțul/soția, copilul), iar în cazul bunurilor în coproprietate, cota-parte și numele coproprietarilor.

2. Clădiri

NOTĂ: Se vor declara inclusiv cele aflate în alte țări.

* Categoriile indicate sunt: (1) apartament; (2) casă de locuit; (3) casă de vacanță; (4) spații comerciale/de producție.

II. Bunuri mobile

1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi și alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii

NOTĂ: Se vor menționa toate bunurile aflate în proprietate, indiferent dacă ele se află sau nu pe teritoriul României la momentul declarării.

2. Bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare însumată depășește 5.000 de euro

NOTĂ: Se vor menționa toate bunurile aflate în proprietate, indiferent dacă ele se află sau nu pe teritoriul României la momentul declarării.

III. Active financiare

1. Conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire, inclusiv cardurile de credit, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro

NOTĂ: Se vor declara inclusiv cele aflate în bănci sau instituții financiare din străinătate. *Categoriile indicate sunt: (1) cont curent sau echivalente (inclusiv card); (2) depozit bancar sau echivalente; (3) fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare (se vor declara cele aferente anului fiscal anterior).

2. Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro

NOTĂ: Se vor declara inclusiv investițiile și participările în străinătate

*Categoriile indicate sunt: (1) hârtii de valoare deținute (titluri de stat, certificate, obligațiuni); (2) acțiuni sau părți sociale în societăți comerciale; (3) împrumuturi acordate în nume personal.

3. Alte active producătoare de venituri nete, care însumate depășesc echivalentul a 5.000 de euro pe an:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…………………………..

NOTĂ: Se vor declara inclusiv cele aflate în străinătate.

IV. Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare)

NOTĂ: Se vor declara inclusiv veniturile provenite din străinătate.

Prezenta declarație constituie act public și atrage răspunderea potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menționate.

Data completării ..............................

Semnătura ..............................

Anexa nr. 2

Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează cu formula:

IVST = IVSC - VID

IVSC = ISO_85 = 0,50 * VS_85 VS_85 = (PMPC – PRC) * VGC VID = min (VI, 0,3 * IVSC)

unde:

IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;IVSC – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total calculat;

ISO_85 – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

VS_85 – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;

PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore sau prețul de referință, după caz;

PRC – prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2019;

VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;

IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din România;

VID – valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile;

VI – valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;

2. În cazul în care PMPC este între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC - VID

IVSC = 0,5 * (85 - PRC) * VGC + ISO ISO = CI * VS

VS = (PMPC - PB) * VGC

VID = min (VI, 0,5 * IVSC) unde:

ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI – cotă de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [15% - conform art. 19 alin. (3) lit. b)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv este 85 lei/MWh;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

3. În cazul în care PMPC depășește 100 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = IVSC - VID

IVSC = 0,5 * (85 - PRC) * VGC + ISO VID = min (VI, 0,5 * IVSC)

ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preț conform art. 19 alin. (3) lit. b) – i), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 +...+ ISOi

ISOi – se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:

CI – cotă de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin. (3) lit. b) – i);

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu IPC;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare interval de preț corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 110 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = IVSC – VID = 17,037-5,1111 = 11,9259 lei

IVSC = 0,5*(85 - PRC)*VGC + ISO = 0,5*(85-45,71)*1+5,25 = 17,037 lei

ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,15*15 +0,5*10 = 5,25 lei

VID = 0,5*IVSC=0,3*17,037=5,1111 lei unde:

CI1 = 0,15 – cotă de impozitare (15%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b);

CI2 = 0,3 – cotă de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. c);

VS1 = (100-85)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 100 lei/MWh și 85 lei/MWh;

VS2 = (110-100)*1 = 10 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (110 lei/MWh din exemplul dat) și 100 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului);”

Pagina textului și comentariile ›

25 iunie 2025

Astăzi Dumitru Coarnă a depus în Parlament "LEGEA SOLIDARITĂȚII NAȚIONALE - LEGEA IMPOZITĂRII MARILOR AFACERI ȘI AVERI, PROIECT LEGISLATIV DE MODIFICARE A CODULUI FISCAL - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și A LEGII nr. 256 din 12 noiembrie 2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”, un proiect de lege pe care l-am scris de mai bine doi ani, dar care abia acum a devenit de actualitate stringentă.

Sper ca parlamentari din toate partidele să înțeleagă necesitatea acesdtei legi și să o voteze în regim de urgență.

Iată ce prevede proiectul nostru de lege:

Legea solidarității naționale și a impozitării marilor afaceri și averi aduce modificări punctuale în Legea 227/2015 privind Codul fiscal și în Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshorecare au ca scop creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea marilor contribuabili persoane juridice și fizice cu cote fixe procentuale stabilite pe praguri de venituri și, respectiv, averi deținute în vederea suportării deducerilor fiscale oferite contribuabililor care au întreținere mai multe persoane. Astfel:

I. Modificări aduse la Legea 227/2015 privind Codul fiscal:

Articolul 1 adaugă după articolul 18 din Codul fiscal trei noi articole care introduc un regim special de impozitare a unor categorii de contribuabili persoane juridice care realizează venituri anuale mai mari de 10.000.000 Euro. În acest sens după articolul 18 se introduc articolele 181, 182 și 183 care reglementează regimul impozitării în funcție de praguri a cifrei de afaceri și de natură activității a marilor contribuabili persoane juridice din România. Această măsură este de natură a încuraja activitatea marilor contribuabili și de a spori gradul de competitivitate economică. În esență, reglementarea introduce praguri de impozitare pe cifra de afaceri pentru marii contribuabili similare cu cele deja existente și Titlul III din Codul fiscal unde este reglementat regimul de impozitare pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile din România.

Plecând de la succesul avut de reglementarea impozitării cu cote mici de impozit pe cifra de afaceri, factor de dezvoltare major a economiei naționale din ultimii ani, dar și de atractivitate pentru mulți agenți economici străini care au ales România tocmai pentru această modalitate de impozitare, introducerea prin simetrie a aceleiași maniere de impozitare și pentru marii contribuabili este o măsură de încurajare a dezvoltării economice a acestora și de atragere a marilor capitaluri și societăți comerciale în țara noastră, transformând astfel România într-un jucător important în găzduirea și încurajarea marilor afaceri în Europa și în lume.

De asemenea, este evident că stabilirea cotelor de impozitare pe cifra de afaceri este de natură a crește predictibilitatea normelor fiscale pentru agentul economic și, în același timp, facilitează stabilirea și plata impozitelor datorate de către marii contribuabili către statul român. Acest din urmă efect are scopul de a evita posibilele erori apărute cu prilejul calculării profitului impozabil în actuala reglementare de către contribuabil și a limita interferența agenților economici cu agenții fiscului român cu prilejul efectuării controalelor fiscale - fapt de natură a eficientiza activitatea fiscului și de a micșora personalul însărcinat cu controlul fiscal al marilor contribuabili.

În acest sens, introducerea art 181 în Codul fiscal aduce trei praguri de impozitare pentru marii contribuabili:

La alineatul 1 este prevăzută o cotă de 1% aplicată veniturilor înregistrate în fiecare an fiscal pentru „Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 10.000.000 euro (zece milioane euro), alineatul 2 introduce o cotă de 2% aplicată veniturilor pentru contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 100.000.000 euro (o sută milioane euro) și alineatul 3 stabilește o cotă de 3% din veniturile contribuabililor care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 1.000.000.000 euro (un miliard euro). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Astfel cum se poate observa, introducerea pragurilor de impozitare 1% până la 3% aplicată veniturilor marilor contribuabili este similară și simetrică cu regimul de impozitare al microîntreprinderilor, fapt de natură a încuraja și marii contribuabili într-un mod similar și simetric cu micii întreprinzători, aplicând astfel nediscriminatoriu una dintre soluțiile fiscale cele mai apreciate la nivel național și internațional.

Articolul 182 aduce în Codul fiscal o primă excepție de la regula stabilită în articolul precedent pentru marii contribuabili, introducând o nouă cotă de 5% aplicată veniturilor înregistrate pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natură rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora și care au venituri anuale mai mari de 10.000.000 euro. Această cotă mărită este similară cu cea existentă și care reglementează „Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natură barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor”, și are în vedere, pe de o parte, situația excepțională dovedită statistic potrivit căreia, indiferent de dificultățile întâmpinate de economia națională - pandemie, situație de război la granițele țării - profitabilitatea companiilor care desfășoară activitate în domeniile mai sus amintite este în creștere, și, pe de altă parte, este avut în vedere succesul și proliferarea afacerilor într-un domeniu de activitate deja impozitat cu 5% aplicată veniturilor înregistrate anual.

În mod similar și pentru aceeași motive, Articolele 183-184 introduc în Codul fiscal excepții similară celei prevăzute la art. 182 pentru contribuabilii care desfășoară activități de natură extracției petrolului brut și a gazelor naturale precum și contribuabilii care desfășoară activități de natură transportului și distribuției energiei electrice.

De asemenea, art. 185 introduce o altă excepție aplicată de această dată contribuabililor care desfășoară activități de natură intermedierilor financiare, și anume amintim, fără a ne limita a acestea, activități de intermedieri monetare în care sunt incluse activitățile realizate de bănci, case de economii, cooperative de credit sau activități ale sistemului de transfer de credite prin poștă și activități poștale ale caselor de economii, acordarea de credite pentru cumpărarea de locuințe de către instituții specializate (bănci pentru locuințe), activități monetare prin mandat postal (ordine de plată), sau activități ale holdingurilor, ale fonduri mutuale și alte entități financiare similare, Leasing financiar sau Alte activități de creditare cum ar fi activități de servicii financiare care se referă în primul rând la contractarea de împrumuturi de către instituții neimplicate în intermedierea monetara, unde acordarea creditelor poate lua o varietate de forme, cum ar fi împrumuturi, ipoteci, cărti de credit etc.

Măsura, în mod similar cu cea prevăzută la art. 182, a avut în vederea înregistrarea de către acești contribuabili a unor creșteri semnificative ale veniturilor în perioade dificile din punct de vedere economic și social și o inexplicabilă stagnare concomitentă a profitabilității cauzată de creșterea cheltuielilor.

Toate aceste motive justifică introducerea unui prag special de impozitare de 5% din veniturile anuale obținute de către marii contribuabili ce desfășoară activități în domeniile mai sus amintite, respectiv pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natură extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere precum și pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natură intermedierilor financiare și a căror venituri anuale sunt mai mari de 10.000.000 euro.

Articolul 2. modifică alineatul 2 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal și stabilește o impozitare a pensiilor speciale, introducând o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară.

În stabilirea acestei cote și a acestui prag de impozitare s-a avut în vedere faptul că în Legea 153/2017 Președintele României are o indemnizație legală de 12 salarii minime brute pe țară, precum și faptul că, la nivel de principiu, nimeni nu ar trebui să primească sume de bani de la bugetul general consolidat al statului mai mari decât cele primite de cel mai înalt demnitar al statului român, Președintele României.

Pentru aceste motive și plecând de la acest principiu s-a stabilit o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară, astfel fiind impozitate cu 90% toate sumele provenite din pensii care depășesc 11 salarii brute minime pe țară.

Articolul 3 introduce un nou titlu în Codul Fiscal, după TITLUL X fiind introdus TITLUL X1, care va avea titulatura de „IMPOZITUL PE MARILE AVERI”, reglementarea introducând în premieră în România un impozit datorat de către contribuabilii persoane fizice care dețin averi mai mari de 10.000.000 euro (zece milioane euro).

Reglementarea introduce în fiscalitatea română noțiunea de „mare avere” pentru contribuabilul român persoană fizică, pragul inferior al marilor averi fiind stabilit la zece milioane de euro, spre deosebire de cel reglementat în alte state ale Uniunii Europene unde, cum e în cazul Franței, unde impozitul pe marile averi este datorat după depășirea unei averi de 1,2 milioane de euro.

La stabilirea acestui prag înalt de impozitare a marilor averi a fost avută în vedere necesitatea creșterii avuției cetățenilor români și a posibilității acestora de a dezvolta afaceri pentru sporirea bunăstării generale, dar și obligația celor a căror avere a depășit pragul de 10.000.000 euro să contribuie în mod special, personal și direct la creșterea nivelului general de trai și al dezvoltării țării în care trăiesc și realizează profituri, această contribuție specială fiind făcută în interes atât în personal cât și general.

TITLUL X1, introduce trei praguri de impozitare, după cum urmează:

⁃ un impozit de solidaritate în valoare 1% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro (zece milioane euro);

⁃ un impozit de solidaritate în valoare 2% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 100.000.000 Euro (o sută de milioane euo);

⁃ un impozit de solidaritate în valoare 3% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 1.000.000.000 Euro (un miliard euro);

Impozitul de solidaritate va fi calculat pe întreaga avere declarată și va fi datorat la nivelul stabilit de lege până la scăderea averii sub pragul legal stabilit, astfel că nicio persoană a cărei avere nu depășește 10.000.000 Euro nu va fi impozitat, indiferent de averea deținută anterior.

Pentru stabilirea impozitului de solidaritate datorat persoanele fizice a căror avere estimată depășește 10.000.000 euro sunt obligate să întocmească anual o declarație de avere stabilită în Anexa I, declarația anuală de avere aferentă ultimului an fiscal trebuind să fie depusă până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a averii este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile și câștigurile.

Impozitul de solidaritate este mijlocul prin care deținătorii marilor averi își manifestă solidaritatea față de concetățenii lor și, în același timp, reprezintă modalitatea prin care aceștia ajută la dezvoltarea statului care le-a creat condițiile pentru realizarea unor acumulări materiale importante.

Articolul 4 modifică paragraful 3 al articolului 77 din Codul fiscal și extinde sfera deducerilor personale pentru contribuabilii care au una sau mai multe persoane în întreținere și care realizează venituri între limita prevăzută la alineatul 2, respectiv 3.600 lei, până la limita de 25.000 lei, după cum urmează:

"(i) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere - 20% din impozitul pe venit datorat;

(ii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere - 30% din impozitul pe venit datorat;

(iii) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere - 40 % din impozitul pe venit datorat;

(iv) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere - 50% din impozitul pe venit datorat.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 25.000 lei nu se acordă deducerea personală.”

Deducerile sunt acordate pentru orice fel de venituri, acestea ne mai fiind exclusiv adresate veniturilor salariale, astfel ca o sferă cât mai mare de contribuabili să poată beneficia de aceste facilități fiscale.

Scopul deducerilor din impozitul pe venit este sprijinirea contribuabililor care au îngrijire mai multe persoane (copii, părinți, soți) și, în același timp, încurajarea persoanelor active, cu venituri medii să procreeze, statul asumându-și indirect (prin deducerile personale reglementate prin prezenta lege) și direct (prin alocațiile legale pentru copii) o parte din cheltuielile cu creșterea copiilor, ca parte a politicii naționale de creștere a demografiei.

Prezenta reglementare fiscală este de natură a încuraja muncă și constituie o măsură directă pentru stoparea declinului demografic precum și pentru încurajarea întoarcerii în țară a românilor din diaspora.

II. Modificări aduse la Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

Sectorul energetic, în special cel al gazelor naturale offshore, reprezintă un pilon central al economiei naționale. Contextul actual, marcat de fluctuații de preț și de necesitatea asigurării securității energetice, a adus în discuție necesitatea revizuirii cadrului legislativ care reglementează taxarea în domeniu. În acest sens, proiectul de modificare a LEGII nr. 256/2018 vine cu o serie de ajustări vizând creșterea taxării pentru titularii de acorduri petroliere în ceea ce privește operarea perimetrelor petroliere offshore. Creșterea taxării este adesea privită cu scepticism, însă, în cazul de față, argumentele favorabile sunt multiple și bine fundamentate.

În primul rând, o taxare corect și eficientă poate contribui la bugetul de stat, oferind astfel resurse suplimentare care pot fi investite în infrastructura critică, educație sau sănătate. Mai mult, într-un sector atât de profitabil ca cel al extracției de gaze naturale, o taxă mai mare poate descuraja speculațiile și poate încuraja investițiile pe termen lung, stabilind un echilibru între profitul companiilor și bunăstarea colectivă.

Pentru a înțelege necesitatea proiectului de modificare a legislației, este esențial să înțelegem formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore. Această formulă este ajustată în funcție de prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute (PMPC), luând în considerare și indicele de preț al consumatorului (IPC). Astfel, impozitarea se adaptează la condițiile pieței, menținând un nivel de taxare echitabil care se corelează cu realitățile economice.

Această metodă de calcul a impozitelor asigură o contribuție justă din partea companiilor petroliere la bugetul național, fără a descuraja investițiile în explorare și dezvoltare. În plus, se pune accent pe transparența și predictibilitatea fiscală, oferind operatorilor posibilitatea de a-și planifica activitățile pe termen mediu și lung.

Detaliind formula de calcul, observăm că aceasta este structurată pe trei niveluri de prețuri ale gazelor naturale, fiecare având un mod specific de aplicare a taxării. În cazul unui PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, se utilizează o formulă de bază care include venitul suplimentar calculat și valoarea investițiilor deductibile. Această abordare încurajează reinvestirea profiturilor și susține dezvoltarea sectorului.

Pentru a ilustra modul în care funcționează acest mecanism, să luăm în considerare un preț al gazelor de 85 lei/MWh sau mai puțin. Impozitul pe veniturile suplimentare offshore (IVST) se calculează prin scăderea valorii investițiilor deductibile (VID) din impozitul total calculat (IVSC). Atunci când prețul crește între 85 și 100 lei/MWh, cotă de impozitare devine progresivă, reflectând o contribuție mai mare la bugetul de stat, dar și menținând o stimulare pentru investiții.

Când prețul mediu ponderat al gazelor depășește pragul de 100 lei/MWh, formula de calcul devine și mai complexă, subliniind necesitatea de a împărți veniturile suplimentare în intervale de preț. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare segment de preț peste 100 lei, se aplică o rată diferită de impozitare, crescând astfel gradul de contributivitate fiscală în funcție de creșterea prețurilor pe piață. Această abordare asigură echitatea fiscală și recunoaște performanța pieței, permițând în același timp titularilor de acorduri petroliere să beneficieze de un cadru fiscal stabil și previzibil.

De asemenea, inclusiv valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile este un punct important deoarece încurajează reinvestirea și dezvoltarea continuă a infrastructurii necesare pentru extracția și procesarea gazelor naturale. Această politică nu doar că stimulează creșterea economică, dar ajută și la crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea șomajului și la prosperitatea economică pe termen lung. Un alt aspect crucial al proiectului de lege este modul în care tratează valorile cumulate ale investițiilor. Prin permiterea diminuării lunare a valorii investițiilor deductibile, se creează un mecanism de recunoaștere a eforturilor companiilor de a-și actualiza și îmbunătăți operațiunile. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra eficienței energetice și asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniind sectorul energetic offshore cu obiectivele de sustenabilitate și de mediu ale țării.

Pentru aceste motive, în contextul economic și social actual, presiunile economice și ecologice globale impun o reevaluare a modului în care resursele naturale sunt exploatate și, implicit, taxate. LEGEA nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore se află în centrul unei dezbateri aprinse, cu argumente solide ce susțin necesitatea creșterii taxării și modificării acesteia.

Găsiți textul integral al proiectului de lege aici:

https://t.me/DanMVChiticNecenzurat/3383

Pagina textului și comentariile ›

Comentarii

Spuneți-vă părerea. Comentariile apar imediat ce sunt aprobate.

Despre legea offshore și resurse

Chiar așa... cui îi mai pasă de România?

#NouaLegeOffshore - #sabotaj sau doar #trădare?

Începe jaful ultimei bogății a României

#Boicot: legitimă apărare

SRS: despre cauzele nenorocirilor

Minciuna celor 60%

#FapteNuVorbe

Înregistrarea ședinței samavolnice

Parlamentul SRI în Securistan

Despre necesitatea supra-impozitării profitorilor crizei energetice

Presa se trezește

Despre trădarea în formă continuată

În așteptarea scânteii

Discuțiile care sperie Sistemul

De 25 de ani împreună #PentruNațiune. Împreuna Candidăm pentru Națiune

Georgescu despre impozitul multinaționalelor

Legea Solidarității, depusă de Coarnă

Comentarii