Avocat

Chitic c. României — hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului

Cererea nr. 6512/13, soluționată prin hotărârea din 14 ianuarie 2020 a Secției a patra. Cauza a pornit de la un lucru mărunt și tocmai de aceea grăitor: un proces-verbal de contravenție întocmit pe Legea 61/1991 pentru participarea la o manifestație publică, contestat fără succes în fața instanțelor române (dosarul 2773/299/2012). Curtea de la Strasbourg a analizat plângerea pe temeiul articolului 10 din Convenție — libertatea de exprimare. Am purtat procesul singur, de la procesul-verbal până la Strasbourg, timp de opt ani. Hotărârea se poate descărca mai jos și poate fi consultată în baza de date HUDOC a Curții.

Citește hotărârea în baza HUDOC a Curții ↗⤓ Descarcă hotărârea (PDF)

Dosarele „Microsoft” — apărarea lui Gabriel Sandu

Unul dintre cele mai mediatizate dosare de corupție ale ultimului deceniu, cu mai multe ramuri instrumentate succesiv: „Microsoft 1” (187/P/2013), „Microsoft 3” (766/P/2016, dosar 2607/1/2017) și dosarul de spălare a banilor (588/P/2019, dosar 3156/1/2019). Am formulat plângere împotriva ordonanței de clasare din 8 martie 2018 (43/II-2/2018, dosar 917/1/2018) și am ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 13 din OUG 43/2002 și a art. 87 alin. 2 din Legea 304/2004 — texte care au stat la temelia arhitecturii DNA. Am scris public, la vremea lor, despre ceea ce am numit atunci „Microsoftgate”: felul în care un dosar poate fi ținut în viață sau lăsat să moară în funcție de alte socoteli decât cele judiciare.

Falimentul Captain Port Service Product și litigiile cu BRD

Dosarul 54987/3/2010 și dosarele lui asociate — o procedură de insolvență în care am contestat, în numele debitoarei, decizia creditoarei BRD de numire a lichidatorului judiciar, cu recursuri, întâmpinări și note de concluzii purtate ani la rând. Sunt dosarele în care se vede cel mai bine cum o bancă mare poate hotărî, practic singură, soarta unei societăți — și de ce contestarea unei asemenea decizii nu e un moft procedural, ci singura apărare rămasă.

Revizuirea în dosarul Elenei Udrea

Dosarul 134/1/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — cerere de revizuire într-una dintre cauzele penale cele mai mediatizate ale ultimului deceniu. Am fost avocatul Elenei Udrea în această procedură. Revizuirea e calea de atac cea mai puțin populară și cea mai grea: îi ceri instanței să recunoască faptul că o hotărâre definitivă a fost greșită. Tocmai de aceea există — și tocmai de aceea trebuie folosită atunci când apar elemente noi.

Revizuirea în „cazul Telepatia”

Una dintre cauzele penale cu cea mai lungă umbră din justiția românească. Am formulat cerere de revizuire, iar în februarie 2024 instanța s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu. Am scris atunci că e „ciudat” ce se întâmplă în acel dosar — și continui să cred că o hotărâre care nu suportă rejudecarea nu e o hotărâre, ci un verdict.

Procesele proprii împotriva instituțiilor statului

Am acționat în nume propriu, ca simplu cetățean-avocat: cererea de anulare a decretului de desemnare a primului-ministru, plângerile împotriva judecătorilor Curții Constituționale după anularea alegerilor din decembrie 2024, plângerea pentru uzurpare de calități oficiale, procesul cu Poliția Rutieră. Am pierdut multe dintre ele. Le-am făcut oricum, pentru că un drept nerevendicat se stinge.

Apărarea celor amendați și audiați în anii pandemiei

Am contestat amenzi date pentru încălcarea unor ordonanțe militare, am asistat oameni chemați la audieri pentru că protestaseră și am formulat plângeri împotriva măsurilor de restrângere a drepturilor. Multe dintre aceste cauze s-au încheiat cu anularea sancțiunilor, după deciziile Curții Constituționale.

Cauze comerciale, insolvențe și restituiri de proprietăți

Cea mai mare parte a activității de cabinet, fără vizibilitate publică, dar cu miza cea mai concretă: litigii între societăți, executări, falimente, contracte internaționale, dosare pe Legea 10/2001 și ANRP, revendicări și exproprieri — cauze care durează, uneori, mai mult decât o carieră.