Acasă › Blog

11 august 2026

Despre "cotele apelor Dunării" in 2026 și "urgențele" permanentizate

Urgența energetică e sora bună a urgenței medicale. Atunci a fost virusul, acum e Dunărea. Atunci s-a declarat starea de alertă prin hotărâre și comitet, fără vot în Parlament — acum, la fel, pe 31 iulie, prin CNSU. Atunci au fost ordonanțe militare, acum a ieșit Armata pe fluviu cu exploziv. Atunci ni s-a spus cum să ne spălăm pe mâini, acum ni se spune când să pornim mașina de spălat. Iar anexa hotărârii din 7 august, cea cu restricțiile de consum, NU A FOST PUBLICATĂ. E „sensibilă". Ați mai văzut filmul.

Câteva cuvinte despre “cotele apelor Dunării” pentru care mă vor înjura toți, din toate “taberele”:

Apa chiar a scăzut. În primele zece zile ale lui august 2026, Dunărea la Giurgiu–Ruse a stat între minus 89 și minus 111 centimetri sub reperul zero. În 2022, anul „secetei secolului", era la minus 45. În 2021, la plus 259. La Baziaș curg 1.400 metri cubi pe secundă — exact minimul istoric din 1985 — față de o medie de august de 3.900. Treizeci și șase la sută dintr-un fluviu.

Dar nu apa ne-a stins becul. Becul ni l-am stins singuri, cu zece ani înainte. În 2015 aveam 5.700 MW pe cărbune; azi mai avem 1.600. Miercuri, 5 august, la vârful de seară, din 7.675 MW consumați, 2.353 au fost CUMPĂRAȚI DIN AFARĂ — aproape o treime.

Urgența energetică e sora bună a urgenței medicale. Atunci a fost virusul, acum e Dunărea. Atunci s-a declarat starea de alertă prin hotărâre și comitet, fără vot în Parlament — acum, la fel, pe 31 iulie, prin CNSU. Atunci au fost ordonanțe militare, acum a ieșit Armata pe fluviu cu exploziv. Atunci ni s-a spus cum să ne spălăm pe mâini, acum ni se spune când să pornim mașina de spălat. Iar anexa hotărârii din 7 august, cea cu restricțiile de consum, NU A FOST PUBLICATĂ. E „sensibilă". Ați mai văzut filmul.

Și acum partea incomodă. Toate astea le face un guvern CĂZUT. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru și 4 împotrivă — cea mai zdrobitoare moțiune din istoria țării. De atunci conduce mai departe, de aproape o sută de zile — cel mai lung interimat de după 1989. Constituția, articolul 110, îi spune ce poate: doar „actele necesare pentru administrarea treburilor publice". Nu poate iniția legi, nu poate da ordonanțe de urgență. Dar poate declara stare de alertă națională, poate da Transelectrica dreptul de a tăia exporturi și de a restrânge consumul, poate trimite Armata să detoneze stânci și să scufunde patru barje în Dunăre. Un guvern fără puteri depline a găsit exact instrumentul care îi dă putere fără Parlament: URGENȚA. Criza nu e vina lui. Dar criza îi ține scaunul cald. Un cadavru politic care respiră prin aparatele urgenței — și care, între timp, oprește fabrici și scumpește tot.

Plătim noi. Plafonarea a picat la 1 iulie 2025, TVA-ul a urcat la 21% de la 1 august, iar BNR a calculat singură că cele două au adăugat 4,3 puncte la inflație. Suntem campionii Uniunii Europene la inflație — peste 10%, când media UE e sub 3. Raportat la puterea de cumpărare, avem cea mai scumpă energie electrică din toată Uniunea. Iar 32% dintre gospodării dau deja peste o zecime din câștig pe energie; până la finalul anului, un român din trei.

Și mai plătim ceva. 75% dintre români spun că grijile financiare le-au atins sănătatea mintală în ultima lună, 85% dorm prost din cauza banilor, 80% cred că țara merge greșit, iar încrederea în Guvern a ajuns la 19%. Șase ani de urgențe una peste alta au produs un popor prea obosit ca să mai întrebe cine a semnat și cu ce drept. Asta nu e calm. E epuizare. Poate că asta e adevărata producție a stării de urgență permanente: nu curent, ci resemnare.

CIFRELE, PE SCURT

Cotele, la aceeași secțiune, în primele zece zile din august: 2020 a coborât de la 226 la 130 cm, 2021 de la 259 la 132, 2022 a stat pe la minus 50, 2023 între 108 și 158, 2024 de la 110 la 54, 2025 de la 21 la 150. Iar 2026 — de la minus 89 la minus 111, în scădere zi de zi. Pentru 2017–2019 nu public cifre zilnice: sursa nu a putut fi verificată și nu inventez. Se știe doar, din buletinele bulgare, că toate trei au fost sub normala lunii.

Vremea. Iulie 2026 în România a fost aproape normal termic și ploios în sud. Seceta n-a fost a noastră, a fost a lor: Austria a avut cea mai uscată primăvară din 169 de ani, Bavaria cea mai uscată din 1881, iar zăpada alpină printre cele mai puține din ultimii treizeci și cinci de ani. Apa care nu a căzut acolo e apa care nu curge aici. Cărbunele — cine și când. Mintia, 1.285 MW, martie 2021, guvernul Cîțu. Rovinari 3 și Turceni 7, 660 MW, decembrie 2022, guvernul Ciucă, prin OUG 108/2022, devenită Legea 334/2022. Încă 645 MW la Turceni și Ișalnița în 2023, tot Ciucă. Pe 28 noiembrie 2025, ANRE taie „pe hârtie" 200 MW la Craiova II și Paroșeni. În ianuarie 2026, CET Govora, 100 MW, guvernul Ciolacu. Iar înlocuitorii pe gaz, promiși pentru 2026, au fost mutați în 2029. Am dărâmat casa înainte să ridicăm cealaltă. Acum stăm în ploaie — metaforic, fiindcă ploaie nu e.

Exportul. În 2024 am dat 878 GWh Ucrainei și 689 GWh Moldovei, de șapte ori mai mult ca în 2023, iar statul român a vândut Moldovei prin Hidroelectrica și Nuclearelectrica la 400 lei megawattul — preț plafonat prin ordonanță, când piața dădea peste dublu.

În august 2026, Nuclearelectrica CUMPĂRĂ curent ucrainean prin Energocom-ul moldovenesc. Am dat “solidaritate” și cumpărăm supraviețuire… la suprapreț!

Post scriptum: nu spun că guvernul a secat Dunărea. Nu are atâta putere, deși are destulă închipuire. Spun altceva: că un guvern demis, care nu mai are dreptul să dea o ordonanță, a găsit în secetă exact ce îi trebuia — o stare de excepție în care nimeni nu-i mai cere socoteală, măsuri nepublicate, Armata pe fluviu și o populație prea obosită ca să întrebe. Dunărea va crește la toamnă. Aparatul urgenței nu se demontează niciodată singur.

Doamne, ferește-ne de oamenii cărora le prind bine nenorocirile.

Următorul text: Cuvânt înainte, la deschiderea acestui site →