27 august 2020

Despre lumea gândirii limitate

“Trăim într-o lume atât de rea, de ignorantă, o lume a gândirii limitate și a corectitudinii politice”

“De unul singur sunt nimic. Omul a spus-o acum 2000 de ani: “Singur sunt nimic. Tatăl care sășluiește în Mine face totul.”

“Viața este un vis…”

“Egoul este cea mai periculoasă parte din noi. Egoul este dușmanul. Egoul! Îți trebuie puțin, ca să poți înainta. Dacă îl lași să scape de sub control, atunci devii obsedat de putere. Corupția corporațiilor, lăcomia, puterea, credința că sunt zei… Și cu toți vor fi condamnați la sfârșit.”

Iată câteva citate dintr-un interviu BBC cu Sir Anthony Hopkins pe care trebuie să îl vedeți.

“Orice ființă umană inteligentă are dubii. În îndoială se află pioșenie. În îndoială se află smerenia. Dacă ai siguranță, ești mort. Siguranța îi distruge pe oameni. Hitler a distrus 40 milioane de oameni pentru că era sigur. Stalin a distrus milioane din propriul popor. Siguranța… pentru că “a știut”! Nimeni nu știe…”

Sir Anthony Hopkins are dreptate. În tot ce spune!

Probabil că cel mai delicat subiect este cel legat de îndoială, de dubiile credinciosului în raport cu Dumnezeu. Dar și aici are dreptate: Credința nu înseamnă “siguranță” rațională. Credința în Dumnezeu vine doar ca urmare a unei certitudini interioare, a unei certitudini duhovnicești dacă vreți, o evidență pe care Intelectul (Nous-ul platonocian) o constată și care e mai evidentă decât lumina zilei, dar pe care rațiunea (dianoia) încearcă să o probeze cu elementele și instrumentele pe care le are la îndemână și care nu au comună măsură cu Dumnezeirea… de unde “nesiguranța” rațiunii în fața evidenței și certitudinii pe care o are cel ce a văzut cu ochiul inimii pe Dumnezeu.

Sf. Ap. Pavel în Epistola către Corinteni 9-11 confirmă adevărul celor de mai sus: “Și mi-a zis: Îți este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare. M-am făcut ca unul fără minte, lăudându-mă. Voi m-ați silit! Căci se cuvenea să vorbiți voi de bine despre mine, pentru că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli, deși nu sunt nimic.”

Deci Da, Sir Anthony Hopkins are dreptate, siguranța este criminală! Siguranța este monstruoasă!

De unde caracterul demonic al siguranței membrilor sectei CoVidiene… “ei știu”! Și pentru că “ei știu”, ei schimbă dramatic într-un mod monstruos lumea.

Ei, cei care “știu”, au creat “noua normalitate”!

Noi putem fi siguri însă de un singur lucru: “cu toți vor fi condamnați la sfârșit.”

Post script: și mai putem fi siguri de un lucru: noi, cei care nu “știm”, cei care ne îndoim, suntem pe partea bună a baricadei!

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre vremea fricii · Subtemă: Despre propagandă, cenzură și frică