7 august 2020

25% pentru securiști

După ce a mărit veniturile securiștilor cu 25% (deși prea sărac sa mărească și alocațiile și pensiile românilor),

guwernerul filopedofil Orban readuce securitatea în dosarele penale!

Cert, drepturile noastre, ale românilor, ii încurcă pe oamenii lui Iohannis. România devine iar ograda aflată sub controlul strict al securiștilor, cu cetățeni terorizați, înbotnițați și convinși că trebuie sa renunțe la toate drepturile lor pentru propria siguranța.

În România lui Iohannis doar pedofilii mai au drepturi!

Românul normal trebuie controlat strict și sa fie lipsit de orice drepturi în “România normală” a lui Iohannis...

Aveți mai jos explicațiile lui Pledoiu la proiectul sau de lege prin care urmărește reintroducere a SRI în dosarele penale, proiect crucial despre care nu s-a vorbit aproape deloc:

„2.1. Completarea alineatului (1) al articolului 21

Se propune completarea alin. (1) al art. 21 în sensul prevederii exprese a faptului că dispozițiile art. 143 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală (C.p.p.) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul convorbirilor sau comunicărilor interceptate ca urmare a derulării de către organele cu atribuții în domeniul securității naționale a unor activități autorizate, convorbiri sau comunicări care au fost transmise organelor de urmărire penale. În aplicarea art. 21 alin. (1) completat potrivit prezentului proiect de lege, convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate ca urmare a derulării unei activități specifice culegerii de informații autorizate în condițiile Legii nr. 51/1991, care privesc fapta ce formează obiectul cercetării într-un dosar penal, dacă sunt folosite ca mijloace de probă în respectivul dosar, vor fi redate de către procuror sau organul de cercetare penală într-un proces-verbal certificat pentru autenticitate de către procuror. De asemenea, convorbirile, comunicările sau conversațiile purtate într-o altă limbă decât cea română vor fi transcrise în limba română, prin intermediul unui interpret, care are obligația de a păstra confidențialitatea.

Totodată, prevederile art. 146 C.p.p. referitoare la conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnică se vor aplica și în ipoteza reglementată de art. 21 din Legea nr. 51/1991.

2.2. Introducerea unui alineat nou, alineatul (11), la articolul 21

Textul propus prevede faptul că verificarea legalității înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991, dacă aceste înregistrări sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, se face de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în procedura de cameră preliminară.

Verificarea legalității înregistrărilor, a procedeului probatoriu prin care înregistrările au fost obținute se va face prin raportare la prevederile Legii nr. 51/1991, având în vedere că activitățile specifice culegerii de informații au fost autorizate prin raportare la dispozițiile art. 14 și 15 din lege, iar încheierea și mandatul se emit potrivit art. 17 din același act normativ.

2.3. Reglementarea aspectelor tranzitorii

Având în vedere faptul că în practică pot exista cauze penale în care sunt utilizate ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate în condițiile Legii nr. 51/1991 și în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în cameră preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecății, procedura de verificare a legalității de către judecătorul de cameră preliminară reglementată de alin. (11) al art. 21 nu se va putea aplică. Pentru aceste cauze în care judecată a început, legalitatea acestor înregistrări și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică de instanța învestită cu soluționarea cauzei.

Textul propus prevede expres și faptul că nelegalitatea respectivelor înregistrări și a procedeelor probatorii poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancționate cu nulitatea absolută.

Propunerea legislativă a fost formulată în vederea punerii în acord a legislației cu normele constituționale constatate a fi încălcate prin Decizia Curții Constituționale nr.55/2020 și are în vedere următoarele considerente:

3.1. Decizia nr. 55/2020 este o decizie interpretativă – instanța de contencios constituțional nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală, ci a stabilit care este singura interpretare care respectă prevederile Constituției, și anume că înregistrările rezultate din efectuarea activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, nu pot constitui mijloace de probă în temeiul art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală întrucât legea nu reglementează o procedură de contestare a legalității acestora.

Fiind vorba de o decizie interpretativă referitoare la dispoziții din Codul de procedură penală, care stabilește unicul înțeles constituțional al prevederilor legale avute în vedere de decizie, nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedură penală.

3.2. Din considerentele Deciziei nr. 55/2020 se reține că înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de probă în procesul penal, cu condiția ca prin lege să fie reglementată o procedură clară și adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalității lor, atât a mijlocului de probă (înregistrările în cauză), cât și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute.

Prin urmare, o intervenție legislativă pentru a reglementa procedura de verificare a legalității acestor înregistrări și procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute trebuie operată asupra Legii nr. 51/1991, care în prezent reglementează în art. 14 – 19 procedura de autorizare a activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, iar în art. 21 obligația de transmitere către organele de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, a datelor și informațiilor de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, împreună cu convorbirile și comunicările interceptate, sau, după caz, de imaginile înregistrate în cadrul acestor activități, care sunt însoțite de conținutul digital original al acestora.

3.3. Necesitatea unei intervenții legislative asupra Legii nr. 51/1991 este necesară pentru a asigura, în acord cu principiile tehnicii legislative, o reglementare unitară în domeniu. În acest sens sunt de menționat cele reținute în considentul nr. 58 al Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale:

„(…) (Curtea-n.n) prin Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, precitată, a constatat că normele legale care privesc procesul penal trebuie să fie clare, precise și previzibile, ceea ce presupune, printre altele, și obligația legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent în care normele edictate să se completeze și să se dezvolte reciproc într-un mod armonios, fără a crea antinomii între actul normativ care constituie sediul general al materiei[1] și cele care reglementează aspecte particulare sau speciale ale acesteia. Prin urmare, aceste din urmă acte normative[2] trebuie să se coroboreze cu Codul de procedură penală, să se integreze în mod organic în concepția de ansamblu a acestuia și să detalieze prevederile procedural penale”. Așadar, într-o succesiune logică, reglementarea procedurii de verificare a legalității înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 și a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute trebuie să se regăsească în cuprinsul Legii nr. 51/1991.

3.4. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr.415/2010), ”(…) dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție disting – cu privire la obligația de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției – între competența Parlamentului, pentru dispozițiile din legi, pe de-o parte, și cea a Guvernului, pentru dispozițiile din ordonanțe ale acestuia, pe de altă parte”.

Pentru motivele anterior expuse și având în vedere și faptul că este vorba de un act normativ (Legea nr. 51/1991) cu privire la care Ministerul Justiției nu a avut calitatea de inițiator, soluția optimă, inclusiv din perspectiva duratei procedurii legislative, o reprezintă inițierea proiectului prin intermediul unei propuneri legislative parlamentare care să fie dezbătută în procedură de urgență”

https://www.stiripesurse.ro/catalin-predoiu-probele-penal-interceptari_1492745.html

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre Securitate și Sistem · Subtemă: Despre supraveghere, liste și cenzură