5 iunie 2020

Coincidențele anchetei NYT

Coincidențe...

“Ce vrea să demonstreze această anchetă jurnalistică a celor de la „New York Times”? Că totul pare premeditat, că o simplă arestare a unui cetățean suspectat că a folosit o bancnotă falsă de 20 de dolari pentru a-și cumpăra țigări s-a transformat într-o crimă oribilă în care niște polițiști îl ucid pe un cetățean american de culoare prin folosirea excesivă a forței.

Jurnaliștii americani au sesizat că principalii acuzați, polițiștii Derek Chauvin și Tou Thao nici măcar nu făceau parte din echipajele care l-au arestat și încătușat pe George Floyd, ei venind la fața locului mult mai tîrziu.

De asemenea, jurnaliștii au remarcat ceea ce nimeni părea să nu observe pînă acum: că GEORGE FLOYD ERA DEJA ÎN MAȘINA POLIȚIEI CÎND, FĂRĂ MOTIV, CHAUVIN ÎL TRAGE PE ASFALT, jurnaliștii adăugînd: „NU ȘTIM DE CE!” Și, într-adevăr, marea întrebare este de ce Chauvin îl trage jos din mașină pe Floyd, în loc să închidă ușa și să-l ducă la secție. Era nevoie de scena ce a urmat, cînd Floyd spune de 14 ori: „I CAN’T BREATHE”, care a devenit acum sloganul protestelor?

Punînd cap la cap toate imaginile filmate, jurnaliștii au observat ceva extrem de important: că filmările martorilor au început abia după ce Floyd era deja pe asfalt, cu genunchiul lui Chauvin pe gîtul lui! Dacă privim cu atenție imaginile, observăm și noi că martorii parcă au apărut din senin abia cînd începe scena cu agresiunea lui George Floyd pe asfalt, scenele anterioare fiind luate de pe camerele de supraveghere din zonă.

Oricine se poate întreba după ce a văzut această investigație jurnalistică: de ce ar fi acceptat polițistul Derek Chauvin să fie în centrul unui posibil scenariu, din moment ce acum este acuzat de crimă, nu de folosirea abuzivă a forței?

Răspunsul este cît se poate de simplu, fiind întîlnit deseori în astfel de situații: prima reacție a autorităților a fost aceea de a-l scoate pe Derek Chauvin de sub acuzația de omor! S-a spus că Floyd s-ar fi opus la arestare, deși imaginile arată că el era deja încătușat și chiar urcat în mașina poliției atunci cînd Chauvin l-a scos și trîntit pe asfalt.

Apoi s-a emis chiar un certificat de deces în care s-a menționat că Floyd ar fi fost infestat cu Coronavirus, deci moartea ar fi survenit din cauza comorbidităților anterioare amplificate de Covid-19! Totul pentru scoaterea de sub acuzare a polițistului Chauvin. Ulterior, însă, familia lui George Floyd a cerut o expertiză privată care a demonstrat că moartea fiului lor a survenit ca urmare a agresiunii din partea polițistului Chauvin.

Așadar, în primele zile de după incidentul ucigaș, autoritățile au încercat să-l apere pe polițistul Chauvin, ceea ce a constituit principalul motiv al declanșării protestelor! Abia cînd lucrurile au fost complet scăpate de sub control, s-a revenit și polițiștii au fost puși sub acuzare, Derek Chauvin fiind arestat în cele din urmă sub acuzația de omor. Cu alte cuvinte, polițistul Chauvin se știa protejat de șefii lui și s-a văzut apoi sacrificat în încercarea autorităților de stopa violența protestelor scăpate de sub control!

Ancheta celor de la „New York Times”, unul dintre cele mai importante ziare din SUA, nu face altceva decît să pună întrebări în urma unei analize senzaționale ce deschide perspectiva unui scenariu bine pus la cale, în care s-a folosit un caz banal (arestarea unui cetățean) pentru generarea unei reacții emoționale de proporții care este folosită acum ca armă electorală teribilă înaintea alegerilor prezidențiale care se apropie.

N-ar fi rău ca și jurnaliștii români să vadă această anchetă jurnalistică și să învețe cîte ceva din felul în care se analizează astfel de evenimente, mai ales că și la noi se petrec astfel de manipulări pe care aproape nimeni nu le analizează pentru ca nu cumva autoritățile să se supere.”

Mai multe la: https://www.cotidianul.ro/moartea-lui-george-floyd-un-scenariu-pentru-declansarea-protestelor/

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre vremea fricii · Subtemă: Despre răspunderea celor vinovați