Luju.ro – Dosarul Microsoft: Avocatul Dan Chitic cere sesizarea CCR

PANICA PRINTRE FABRICANTII DE DOSARE – Dosarele in care judecatorul de camera preliminara a dispus excluderea unor probe se pot intoarce automat la parchet pentru refacerea Rechizitoriului. Inalta Curte a sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Dan Chitic: “Orice referire facuta in Rechizitoriu la o proba deja exclusa din dosar este de natura a influenta decizia completului de judecata” (Document)

Dosarele penale in care judecatorul de camera preliminara a dispus excluderea unor probe se pot intoarce automat la parchet pentru refacerea Rechizitoriului. Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 346 alin. (3) lit. b) Cod procedura penala care prevede ca “Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca: (…) b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale”. Decizia a fost luata in data de 2 mai 2018 in dosarul 2607/1/2017/a1.11, cunoscut ca dosarul “Microsoft”, aflat in prezent in procedura de camera preliminara, dupa ce avocatul Dan Chitic (foto), aparator al fostului ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, a ridicat in fata ICCJ exceptia de neconstitutionalitate a art. 346 alin. (3) lit. b) CPP, avand la baza o hotarare a judecatorului de camera preliminara prin care s-a constatat nulitatea a doua ordonante emise de DNA, dar si o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei. Este vorba despre Decizia CCR nr. 22/2018, prin care s-a stabilit ca orice referire facuta intr-un rechizitoriu la o proba deja exclusa din dosar este de natura a influenta perceptia judecatorilor asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatilor si de a-i determina sa caute sa elaboreze rationamente juridice intr-un sens sau altul.

In exceptia de neconstitutionalitate, avocatul Dan Chitic arata ca refacerea Rechizitoriului nu trebuie sa fie conditionata de excluderea tuturor probelor din dosar, apreciind ca aceasta conditie este neconstitutionala, “atata vreme cat aceasta are ca efect limitarea libertatii de decizie a judecatorului si imposibilitatea refacerii unui Rechizitoriu intr-un dosar in care au fost eliminate doar unele probe si in care vor continua sa existe referiri la elemente de fapt sau de drept care nu mai au sustinere probatorie ca urmare excluderii probelor pe care acestea se bazau”.

Practic, arata avocatul Chitic, admiterea de catre CCR a exceptiei de neconstitutionalitate ar reprezenta si o garantie a respectarii Deciziei nr. 22/2018 a CCR, care obliga la eliminarea din rechizitoriu a oricaror referiri privitoare la probe care au fost deja excluse din cauza, astfel incat instanta de judecata sa nu poata fi influentata de acestea.

Astfel, Inalta Curte a admis de principiu exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Dan Chitic si a decis sesizarea CCR ca urmare a faptului ca judecatorul de camera preliminara al ICCJ a constatat nulitatea a doua ordonante care au fost preluate ca probe in cauza din alte dosare ale DNA. Cu alte cuvinte, un judecator suprem a constatat ca marele dosar Microsoft in care Gabriel Sandu a fost acuzat de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit a fost finalizat cu rechizitoriul de procurorul DNA, George Adrian Matei, continand probe obtinute in alte dosare ale DNA: “La data de 30 Ianuarie 2018, Judecatorul de camera preliminara de la ICCJ, “examinand actele si lucrarile dosarului” a constatat “nulitatea Ordonantelor nr. 766/P/2016 din data de 30.03.2017 si din data de 20.09.2017 emise de procurorul din cadrul PICCJ – DNA sub aspectul preluarii ca si proba in prezenta cauza a unor inscrisuri, in copie conforma cu originalul, din Dosarul 187/P/2013 la PICCJ – DNA si din Dosarul 1191/1/2015 al ICCJ – Sectia Penala.”. Ca urmare a constatarii nelegalitatii modului de administrare al probatoriului in prezenta cauza, Judecatorul de camera preliminara a exclus “din mijloacele de proba inscrisurile constand in declaratiile din Dosarul penal nr. 187/P/2013 al PICCJ – DNA si din dosarul nr. 1191/1/2015 al ICCJ – Sectia penala”.

Prezentam in continuare pasaje din Exceptia de neconstitutionalitate formulata de avocatul Dan Chitic:

“Pe fondul exceptiei, arat ca dispozitiile mai sus mentionate sunt neconstitutionale pentru urmatoarele motive:

Textul alineatului 3 lit. b din cadrul articolului 346 C.pr.pen. prevede “Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet (DOAR – n.n.) daca (…) b) a exclus TOATE PROBELE (s.n.) administrate in cursul urmaririi penale;”

Ulterior publicarii Deciziei CCR 22/2018 a devenit evident ca dispozitia legala criticata este neconstitutionala in masura in care in cuprinsul Rechizitoriului pot aparea referiri directe (explicite sau implicite) cu privire la unele probatorii care au fost declarate ca nelegale de catre judecatorul de camera preliminara si eliminate din aceasta cauza din dosar, referiri care nu pot fi eliminate decat prin restituirea cauzei la parchet in vederea modificarii Rechizitoriului.

Ca urmare a garantiilor legale si constitutionale instituite prin Decizia CCR 22/2018, este evident ca orice referire facuta in Rechizitoriu la o proba/niste probe deja exclusa/excluse din dosar este de natura a influenta decizia completului de judecata, si, pe cale de consecinta, sa faca ineficienta masura impusa de Curtea Constitutionala prin Decizia sa. Pentru acest motiv orice proba exclusa trebuie sa aiba ca efect refacerea Rechizitoriului atata vreme cat se fac referiri la acestea in cadrul actului de sesizare al instantei, si, pe cale de consecinta, judecatorul trebuie sa poata dispune in baza legii restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii actului de sesizare al instantei.

Din aceasta cauza conditia excluderii TUTUROR PROBELOR pentru restituirea cauzei la parchet este neconstitutionala atata vreme cat aceasta are ca efect limitarea libertatii de decizie a judecatorului si imposibilitatea refacerii unui Rechizitoriu intr-un dosar in care au fost eliminate doar unele probe si in care vor continua sa existe referiri la elemente de fapt sau de drept care nu mai au sustinere probatorie ca urmare a excluderii probelor pe care acestea se bazau.

Consideram ca doar in acest mod garantiile impuse prin Decizia 22/2018 de Curtea Constitutionala a Romaniei pot deveni efective si concrete, atata vreme cat “Curtea constata ca mentinerea mijloacelor de proba in dosarele cauzelor penale, dupa excluderea probelor corespunzatoare acestora, ca urmare a constatarii nulitatii lor, este de natura a influenta perceptia judecatorilor, investiti cu solutionarea acelor cauze, asupra vinovatiei/nevinovatiei inculpatilor si de a-i determina sa caute sa elaboreze rationamente judiciare intr-un sens sau altul, chiar in lipsa posibilitatii invocarii, in mod concret, a respectivelor probe in motivarea solutiilor, aspect de natura a incalca dreptul la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie a persoanelor judecate. Spre deosebire de solutia juridica anterior mentionata, eliminarea fizica a mijloacelor de proba din dosarele penale, cu ocazia excluderii probelor aferente, prin declararea lor ca fiind nule, conform prevederilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedura penala, excludere ce presupune atribuirea unei duble dimensiuni sensului notiunii de “excluderea probei” – respectiv dimensiunea juridica si cea a eliminarii fizice, – este de natura a garanta, de o maniera efectiva, drepturile fundamentale mai sus invocate, asigurand, totodata, textului criticat un nivel sporit de claritate, precizie si previzibilitate.

Prin urmare, Curtea retine ca doar in aceste conditii institutia excluderii probelor isi poate atinge finalitatea, aceea de a proteja atat judecatorul, cat si partile de formarea unor rationamente juridice si de pronuntarea unor solutii influentate, direct sau indirect, de potentiale informatii sau concluzii survenite ca urmare a examinarii sau reexaminarii empirice, de catre judecator, a probelor declarate nule.”

Aratam ca nerestituirea cauzei la parchet in vederea refacerii rechizitoriului in care sunt mentionate probe declarate ca fiind nule in procedura camerei preliminare este de natura a face inutile si ineficiente dispozitiile Deciziei CCR 22/2018 mai sus citate.

Fata de toate aceste aspecte, apreciem ca nerestituirea cauzei la parchet in vederea refacerii Rechizitoriului in care exista referiri la probe declarate nelegale de catre judecatorul de camera preliminara constituie o incalcare ale principiilor instituite de art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei in Romania, art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii, art. 21 alin 1 – 3 din Constitutie, privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 124 din Constitutie privind infaptuirea justitiei si dispozitiile prevazute de art. 6 şi art. 13 din Conventie, relative la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv.

Din aceasta perspectiva, activitatea de legiferare presupune ca reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc, Constitutia consacrand in art. 1 alin. (5) principiul constitutional al suprematiei acesteia.

Autoritatile cu competente normative au obligatia conformarii prevederilor constitutionale, legale si principiilor de drept atunci cand elaboreaza acte normative, precum si asigurarea calitatii legii, in sens larg. Calitatea legii presupune ca in procesul de elaborare a actelor normative sa fie indeplinite doua conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. Cele doua notiuni sunt utilizate, atat in cadrul controlului de conventionalitate exercitat de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si in cadrul controlului de constitutionalitate exercitat de catre Curtea Constitutionala, aceasta din urma facand trimitere, in repetate cazuri, la jurisprudenta CEDO.”

Prezentam integral exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Dan Chitic in dosarul Microsoft si admisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie

Sursa: Lumea Justiției

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *