Luju.ro – Taxa judiciară de timbru limitează accesul la justiție

dan chitic

„Avocatul Dan Chitic a convins TMB sa sesizeze CCR cu neconstitutionalitatea OUG nr. 80/2013: „Norma prin care au fost instituite taxele de timbru a fost adoptata pe calea OUG, fapt ce contravine art. 139 din Constitutie… Taxele stabilite procentual pe praguri in functie de valoarea pretentiilor sunt de natura a limita accesul la justitie al persoanelor pe criterii de avere”

„Avocatul Dan Chitic din Baroul Bucuresti a izbutit sa convinga Tribunalul Bucuresti sa sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Este vorba despre taxele de timbru aferente actiunilor si cererilor evaluabile in bani, percepute procentual in functie de valoarea pretentiilor, care i-au exasperat pe justitiabili intrucat pot ajunge uneori si la cote astronomice, de ordinul milioanelor de lei. Asta in conditiile in care state mai evoluate din UE, la care ne raportam, au taxe judiciare de timbru fixe si in acelasi timp rezonabile, pentru a nu descuraja accesul la instanta al cetatenilor. Franta, de pilda, tara care proclama principiul gratuitatii justitiei, a stabilit cu incepere de la 1 octombrie 2011 o taxa de timbru fixa – 35 euro – „pentru a facilita accesul la justitie chiar si celor mai sarace persoane care se adreseaza instantei intr-o problema civila, comerciala, industriala, sociala, rurala sau administrativa”.

In Romania, textul de lege denuntat de avocatul Dan Chitic il obliga pe justitiabil sa achite un procent din daunele solicitate, daca vrea ca instanta de judecata sa intre pe fondul actiunii sale. Practic, pentru a putea cere o despagubire de 10 milioane lei, reclamantul trebuie sa plateasca 100.000 lei (circa 50 de salarii medii pe economie), iar in cazul in care si-a vandut casa ori s-a imprumutat pentru a plati taxa de timbru de 1%, sa se roage sa nu piarda cu dreptatea in mana, asa cum se mai intampla in anumite dosare in care paratul e chiar statul roman (ANAF, primarie, minister, spital public, CNADNR etc.). Ca sa dam un exemplu concret, in ipoteza unui accident de munca soldat cu o infirmitate permanenta, un angajat cu venituri medii este constrans de prevederile OUG nr. 80/2013 sa isi limiteze serios pretentiile in eventualitatea unei actiuni impotriva angajatorului/ asiguratorului. Or, cata veme ajutorul public judiciar in materie civila este la randul sau lasat de legiuitor la aprecierea subiectiva a judecatorului (deci, practic, la cheremul unui functionar al statului), nefericitul salariat e obligat sa isi formuleze actiunea in despagubiri in functie de banii de care dispune la momentul achitarii taxei de timbru, si nu in raport de prejudiciul pe care apreciaza ca l-a suferit, ceea ce constituie in mod evident o limitare arbitrara a accesului la justitie din partea unor autoritati romane inca refractare, incapabile sa puna omul mai presus de stat. De aceea, o eventuala solutie de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate i-ar permite oricarui cetatean, indiferent de posibilitatile financiare de care dispune, sa se adreseze instantei liber de orice constrangere pentru a-si cere dreptul de a obtine o reparatie echitabila a prejudiciului pe care il reclama.

Decizia de sesizare a Curtii Constitutionale apartine judecatoarei Luminita Calciu de la Sectia a III-a civila a TMB si a fost luata, la 5 octombrie 2015, intr-un dosar avand ca obiect raspunderea delictuala, in care clientul avocatului Dan Chitic are calitate de reclamant. Exceptia de neconstitutionalitate, pe care o prezentam integral in cele ce urmeaza, vizeaza si prevederile art. 42 alin. (1) si (3) din aceeasi OUG nr. 80/2013, precum si dispozitiile art.
8 alin. (3) din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila. La cererea CCR, prim-ministrul Guvernului Romaniei, Dacian Ciolos, si Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, au formulat puncte de vedere pe marginea exceptiei ridicate de avocatul Dan Chitic. Ambele institutii au pus insa
concluzii de respingere.

Prezentam in continuare integral exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Dan Chitic: „Domnule Presedinte, subsemnatul D.I., (…), cu domiciliul ales la sediul principal al Cabinetului de Avocatura Daniel MV Chitic, (…), in conformitate cu dispozitiie art. 11 alin. (1) pct. A. lit. d) si ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei, republicata, cu mod. si complet. urmatoare, ridic exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor:

art. 3 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din OUG nr. 80/2013, referitoare la taxele judiciare de timbru aferente actiunilor si cererilor evaluabile in bani, si ale

art. 42 alin. (1) si (3) din OUG nr. 80/2013 si art. 8 alin. (3) din OUG nr. 51/2008, referitoare la scutirile, reducerile, esalonarile sau amanarile pentru plata taxelor judiciare de timbru, texte de lege care se afla in stare de contencios constitutional cu urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala:
-art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei in Romania,
-art. 15 din Constitutie privind drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie,
-art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii,
-art. 4 alin. (2) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor si nediferenterea acestora in functie de avere sau
origine sociala, si ale
-art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, care statueaza accesul liber la justitie: ‘(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.’
-art 139 din Constitutia Romaniei (1) ‘Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege’.
-art. 115 alin. (6) din Constitutie: ‘Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.’

Întrunirea conditiilor de admisibilitate a exceptiei invocate:
Rog Onorata Instanta ad quo sa constate ca aceasta exceptie este admisibila in raport de exigentele art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, rep., intrucat a fost invocata de o persoana care are calitate in cauza, exceptia nu a fost pana in prezent solutionata si admisa de Curtea Constitutionala a Romaniei, dispozitiile legale la care face referire exceptia au directa legatura cu fondul r si nu in ultimul rand, solutia ce ar putea fi data in prezenta cauza poate fi influentata de pronuntarea asupra acestei exceptii de neconstitutionalitate. Numerus apertus fata de conditiile generale de admisibilitate ale unei astfel de exceptii, consider necesar sa mentionez si faptul ca prezenta cauza este una aflata pe rolul instantei de judecata – in sensul prev. art. 29 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 47/1992, Tribunalul Bucuresti a fost legal investita cu solutionarea cererii formulate de subsemnatul si pana la momentul ridicarii prezentei exceptii nu s-a dezinvestit.

DEZVOLTAREA EXCEPTIEI:
Exceptia priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor :
-art. 3 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din OUG nr. 80/2013, avand urmatoarea formulare:
‘(1) Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pana la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
b) intre 501 lei si 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
c) intre 5.001 lei si 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
d) intre 25.001 lei si 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
e) intre 50.001 lei si 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.
(2) se taxeaza potrivit alin. (1) si urmatoarele categorii de actiuni:
a) in constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea partilor in situatia anterioara este scutita de taxa de timbru daca este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial;
c) prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.’
si ale
-art. 42 alin. (3) din OUG nr. 80/2013, avand urmatoarea formulare:
‘(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.’
texte de lege care se afla in stare de contencios constitutional cu urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala:
-art. 1 alin. (4) privind suprematia Constitutiei in Romania: ‘ARTICOLUL 1. statul roman. (5) in Romania,
respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.’;
-art. 15 din Constitutie privind drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie: ‘(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea’;
-art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii: ‘Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.’;
-art. 4 alin. (2) din Constitutie privind egalitatea cetatenilor si nediferenterea acestora in functie de avere sau origine sociala: ‘Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.’;
-art. 21 alin. (1) si (2) teza din Constitutia Romaniei, care statueaza accesul liber la justitie: ‘(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.’
-art 139 din Constitutia Romaniei ‘(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.’;
-art. 115 alin. (6) din Constitutie: ‘Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.’

PREZENTAREA CONFLICTULUI CONSTITUTIONAL:
In prezenta cauza avem o situatie in care un cetatean roman, ale carui drepturi fundamentale pevazute de Constitutie la art. 22 alin. (1) – ‘Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate’ – au fost incalcate ca urmare a unui aparent si posibil malpraxis medical, se afla in situatia de a cere despagubiri materiale in vederea achizitionarii, intretinerii si inlocuirii pe toata durata vietii acestuia a unei proteze moderne si functionale care sa asigure o minima normalitate a vietii in urma pierderii unui picior.
Avand in vedere valoarea extrem de mare a achizitionarii si intretineii unei proteze (aproximativ 734.000 Lei pentru restul vietii petentului estimata in media de 75 ani), cetateanul roman se vede obligat sa achite o taxa de timbru exorbitanta (in valoare de 10.945 lei) pentru realizarea unui drept fundamental si legitim, drept in realizarea caruia statul roman nu are nicio indreptatire de a cere o taxa raportata la valoarea pretentiilor solicitate atata vreme cat complexitatea judecarii cauzei nu atarna de valoarea pretentiilor solicitate – cauza solicitand din partea instantelor acelasi efort de analiza, motivare si solutionare a spetei si in situatia in care cetateanul pretinde o despagubire de 7,34 Lei sau 734.000 Lei.
A. Cererea de analiza a prezentului conflict constitutional este cu atat mai indreptatita cu cat va trebui raportata si la dispozitiile art. 6 si art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevad dreptul cetatenilor europeni la un proces echitabil si interzicerea discriminarii – ‘Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie’, dar si a art. 1 din Protocolul 12 la Conventie -‘Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la
o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie 2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate in paragraful 1′.
In acest sens, nu lipsit de relevanta este faptul ca in majoritatea statelor cu democratii consolidate semnatare ale Conventiei, asa cum vom arata, taxele judiciare de timbru sunt stabilite in functie de natura/ tipul litigiului si de faza procesuala si NU in functie valoarea pretentiilor petentilor.
Consider ca obligarea subsemnatului la plata unor taxe catre statul roman pentru si in functie de valoarea pretentiilor mele legitime solicitate in fata instantelor competente, pretentii nerealizate in momentul lor, ma pune in situatia de a renunta sau de a limita pretentiile mele legitime in functie de veniturile familiei mele, fapt care este de natura de a limita accesul meu la justitie si la imposibilitatea de a avea un proces echitabil. O astfel de situatie atesta conflictul constitutional dintre prevederile OUG 80/2013, redate mai sus, si prevederea constitutionala, expresa si fara echivoc, de la art. 21 din Constitutie, dincolo de orice interpretare – ‘(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept’ -, dispozitie care trebuie interpretata si aplicata in lumina dispozitiilor art. 4 si 16, dar si art. 14 din Conventie.
B. Conflictul de constitutionalitate va trebui analizat si din perspectiva capacitatii guvernului de a adopta ordonante de urgenta intr-un domeniu strict rezervat de catre art. 139 din Constitutie Parlamentului, si anume, domeniul stabilirii taxelor si impozitelor. Cu atat mai mult, Guvernului ii este interzis de catre articolul 115 din Constitutie sa adopte ordonante care pot afecta drepturile si libertatile fundamentale prevazute de Constitutie asa cum sunt drepturile mentionate art. 1 alin. (5), art. 15, Art. 16 alin. (1) art. 4 alin. (2) si ale art. 21 alin. (1) si (2) teza din Constitutia Romaniei, toate raportate la drepturile fundamentale prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului dar si in Capitolul II al Titlului II
din Constitutia Romaniei.
MOTIVAREA EXCEPTIEI DE NECONSTITUTIONALITATE:
I. Referitor la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (2) lit. a) si b) din OUG 80/2013:
Stabilirea de catre Guvern prin Ordonanta de urgenta a unor taxe judiciare de timbru care conditioneaza accesul la justitie de plata unor taxe stabilite in functie de pretentiile petentilor este neconstitutionala pentru urmatoarele motive:

  1. Taxele stabilite procentual pe praguri in functie de valoarea pretentiilor petentului sunt de natura a limita accesul la justitie al persoanelor pe criterii de avere, ajungandu-se in situatia (notorie in sistemul judiciar romanesc) conform careia persoanele lipsite de mijloace materiale si/ sau venituri sunt lipsite de posibilitatea de a se adresa justitiei pentru repararea injustitiilor ale caror subiecti au fost. De la imposibilitatea subsemnatului in prezenta speta de a solicita o proteza din cauza valorii enorme a acesteia, pana la soti aflati in imposibilitate de a solicita partajul averii dobandite de celalalt sot in timpul casatoriei, de la debitori care sunt in imposibilitate de a solicita rezilierea sau anularea unor contracte abuzive pana la persoane ale caror imobile au intrat in stapanirea unor terte persoane fizice (exceptandu-le pe cele nationalizate de stat), toate sunt situatii notorii care dovedesc fara putinta de tagada discriminarea pe criterii de avere a justitiabilului roman. Prezenta reglementare este de natura a permite accesul la justitie pentru repararea unor pagube importante financiar exclusiv persoanelor instarite, limitand accesul majoritatii populatii a Romaniei la justitie pe criterii limitate strict la posibililatile materiale ale acestora. Mai mult, in actuala conjunctura socio-economica a Romaniei, stabilirea unor valori procentuale din drepturi virtuale, a caror realizare in fata instantelor ramane o simpla posibilitate imposibil de cuantificat in situatia in care practica instanelor romane este lipsita de predicitibilitate, este de natura a descuraja pana si persoanele care ar
    putea cu dificultate sa plateasca taxele impuse pentru accesul la dreptate si justitie.
  2. Taxele stabilite in functie de valoarea obiectului cererii sunt cu atat mai nejustificate in ipoteza in care acestea sunt solicitate pentru ‘constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial’, astfel cum prevede alin. (2) lit. a) din art. 3. In situatia in care constatarea nulitatii un act presupus anulabil va avea ca efect ‘punerea partilor in situatia anterioara’ este evident ca plata unei taxe in functie de valoarea actului anulat face ca principiul quod nullum est sa nu isi mai gaseasca aplicabilitate, fiind infirmat tocmai de plata unui procent din valoarea acestuia catre o terta parte, respectiv statul roman.
  3. Cu atat mai mult conditionarea ‘constatarii existentei sau inexistentei unui drept patrimonial’ de plata unui procent din valoarea respectivului drept patrimonial face ca statul sa devina un aparator al status-quo-ului aparent/ invocat nelegal prin care petentul este lipsit de dreptul sau patrimonial in conditiile in care conditioneaza cercetarea dreptului pretins de plata in avans al unui procent din valoarea
    acestuia.
  4. Toate aspectele invederate mai sus sunt au un caracter cu atat mai evident neconstitutional daca vom avea in vedere ca acestea sunt intr-o evidenta contradictie cu dispozitiile unei legi (considerata organica) adoptate de Parlament, respectiv cu dispozitiile art. 42 din Legea 571 din 22 decembrie 2003 care prevede in mod expres ca:
    ‘In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile: b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;’
    Cu alte cuvinte, desi nu sunt impozabile ‘despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta’, pretinderea acestor drepturi (inca nerealizate!) in fata instantelor de judecata este taxata procentual in functie de valoarea drepturilor pretinse, ceea ce reprezinta un paradox al sistemului de drept dar si fiscal din Romania, ‘paradox’ care este in mod evident contrar ordinii constitutionale.
  5. Norma legala prin care au fost instituite taxele care aconditioneaza accesul al justitie justitiabililor romani in functie de valoarea pretentiilor acestora a fost adoptata pe calea unei ordonante de urgenta, fapt care incalca sub un dublu aspect dispozitiile constitutionale:
    -Taxele judiciare de timbru au fost adoptate prin intermediul unei Ordonante de Urgenta – art. 1 alin. (1) ‘Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute in prezenta ordonanta de urgenta’ -, fapt care contravine in mod evident dispozitiilor exprese ale art. 139 alin. (1) din Constitutie, care stabileste in mod expres ca ‘Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor
    sociale de stat se stabilesc numai prin lege.’ -Taxele judiciare de timbru, constituind in mod evident veritabile ingradiri la accesul la justitie ale
    petentilor – drept constitutional fundamental – in functie de posibilitatile materiale ale acestora, puteau fi adoptate in aceasta forma doar de catre Parlament si NU de Guvern prin Ordonanta, atata vreme cat art. 115 din Constitutie prevede la alin. (6) ca ‘Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.’
  6. Taxele judiciare de timbru stabilite procentual pe praguri de valoare in functie de cuantumul pretentiilor justitiabililor constituie o masura arbitrara, inechitabila si nejustificata atata vreme cat cuantumul pretentiilor justitiabililor nu determina in mod direct volumul de munca al instantelor. Spre exemplu, vom aminti munca depusa de instanta pentru determinarea drepturilor banesti ale unui justitiabil care solicita emiterea unei Decizii de pensionare prin care se solicita valorificarea unor stagii realizate in diferite grupe de munca ce duc la cativa lei in plus la pensie lunara care este o cauza incomparabil mai complexa decat realizarea unui partaj in urma unui divort cu o mare valoarea a averii partajabile. Avand in vedere aceasta situatie, este cu atat mai putin justificata decizia statului roman prin care taxeaza valoarea pretentilor justitiabililor si nu in raport de efortul
    instantelor si al numarului de judecatori implicati in judecarea unei cauze, ajungandu-se la instituirea ca regula a situatiei ilogice si nejsutificate in care taxele judiciare aferente judecarii unor cauze in fata instantelor de apel sau recurs sa fie net inferioare judecarii unor cauze judecate in fond de catre un complet format dintr-un singur judecator.
    II. Referitor la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 42 alin. (1) si (3) din OUG nr. 80/2013 si art. 8 alin. (3) din OUG nr. 51/2008, invederam faptul ca formularea textelor legale care reglementeaza aceasta materie este vaga, lasand la aprecierea subiectiva a instantei stabilirea ajutorul public judiciar in materie civila, fapt care incalca regula predictibilitatii actului de justitie si implicit art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16 alin. (1), art. 4 alin. (2) si ale
    art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei. Pe fondul exceptiei de neconstitutionalitate, rog Onorata Curte Constitutionala sa admita exceptia de
    neconstitutionalitate ridicata de subsemnatul in fata Tribunalului Bucuresti in dosarul nr. 10096/3/2014 al acelei instante si sa constate econstitutionalitatea dispozitiilor:
    -art. 3 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din OUG nr. 80/2013, referitoare la taxele judiciare de timbru aferente actiunilor si cererilor evaluabile in bani, si ale -art. 42 alin. (1) si (3) din OUG nr. 80/2013 si art. 8 alin. (3) din OUG nr. 51/2008, referitoare la scutirile, reducerile, esalonarile sau amanarile pentru plata taxelor judiciare de timbru), urmand sa dispuna modificarea acestora de catre Parlamentul Romaniei in spiritul dispozitiilor Constitutionale si al Conventiei Europene a Drepturilor Omului”.

Sursa: Luju.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *